Revista presei

7 ianuarie 2020

Evaluarea Nationala 2020: modele de teste anuntate de Ministerul Educatiei pentru clasa a II-a, clasa a IV-a, clasa a VI-a si clasa a VIII-a

Ministerul Educatiei a publicat modele noi de subiecte pentru Evaluarile Nationale de la clasa a II-a, a IV-a, a VI-a si a VIII-a, care vor avea loc in luna mai 2020.

Este important ca elevii sa lucreze exercitii pe modelul celor de la examen, deoarece in cazul in care nu respcta criteriile stricte de notare, vor fi depunctati.
 
In ceea ce priveste elevii de clasele clasa a II-a, a IV-a, si a VI-a, notele de la Evaluarea Nationala nu se trec in catalog, ci vor fi analizate de catre profesori si parinti, pentru a fi realizat un plan de pregatire ulterioara.
 
Evaluarea Nationala de la clasa a VIII-a, insa, este extrem de importanta pentru admiterea la liceul dorit.
 
CALENDAR EVALUARE NATIONALA 2020 clasa a II-a:
 
11 mai 2020: Limba romana scris
 11 mai 2020: Limba materna scris
 12 mai 2020: Limba romana citit
 12 mai 2020: Limba materna citit
 13 mai 2020: Matematica
 14 mai 2020: Limba romana pentru minoritatile nationale
 
 CALENDAR Evaluare Nationala 2020 – clasa a IV-a:
 
19 mai 2020: Limba romana 
 20 mai 2020: Matematica 
 21 mai 2020: Limba materna 
 
CALENDAR Evaluare Nationala 2020 – clasa a VI-a:
 
27 mai 2020: Limba si comunicare 
 28 mai 2020: Matematica si Stiinte ale Naturii
 
CALENDAR Evaluarea Nationala 2020 – clasa a VIII-a: 
2 – 5 iunie 2020: inscrierea absolventilor 
15 iunie 2020: Limba si literatura romana – examen scris
17 iunie 2020: Matematica – examen scris
18 iunie 2020: Limba si literatura maternă – examen scris
22 iunie 2020: Afisarea rezultatelor inaintea contestatiilor (pana la ora 12:00), urmata de inregistrarea contestatiilor (intre orele 14:00 – 20:00)
27 iunie 2020: Afisarea rezultatelor finale 

Situaţia dramatică în care se află învăţământul românesc - cifre statistice

România ester ruşinea Europei,  pe ultimul loc în Europa la testele PISA;

În World University Rankings QS, România este prezentă în Top 1000 doar  cu Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Universitatea din Bucureşti, ambele ocupând un loc în categoria 801+;

44% dintre elevii de 15 ani sunt analfabeţi funcţionali;

47% dintre absolvenţii de gimnaziu nu iau 5 la matematică la Evaluarea Naţională pentru că nu ştiu cele patru operaţii aritmetice;

Doar 50% dintre elevi, înscrişi în clasele terminale,  promovează examenele naţionale;

Un milion de elevi au făcut liceul degeaba, în ultimii 15 ani. N-au luat Bacalaureatul sau nu s-au înscris la acest examen;

Zeci de licee funcţionează în continuare cu zero promovare la Bacalaureat;

Avem 18-20% abandon şcolar, iar la trecerea de la clasa a VIII-a la liceu abandonul este de 27%;

Populaţia şcolară a scăzut în ultimii 15 ani cu 1,2 milioane elevi;

200.000 de elevi sunt trecuţi în scripte şi cataloage, fără să vină la şcoală. Un abandon şcolar ascuns; Doar 20% dintre elevi sunt la Şcoala Profesională, în timp ce în Germania sunt 70%;

Nu există suficiente trasee educaţionale, pentru ca şcoala să se plieze pe nevoile, cerinţele, aptitudinile elevilor.

Şcoala se comportă ca un malaxor, în care intră toţi elevii şi scapă cine poate;

Nu există Orientare Şcolară şi Profesională de calitate, care să îndrume elevii pe traseele educaţionale potrivite cu personalitatea lor.

Nu avem un cadru legislativ limpede şi util educării şi formării profesionale a tinerilor.

24 de ani copilul nostru este înregimentat pentru 9-10 ore pe zi într-un sistem în care alții ni-l cresc și ni-l educă, fiindcă noi suntem la job

Există o mulțime de dezbateri pe tema școlii. Cunosc oameni care susțin cu tărie faptul că multe lucruri învățate în școală, precum teoremele din matematică, muzica sau chimia, sunt lucruri care nu le-au fost vreodată de folos. Cunosc și oameni care spun că, deși nu le-au aplicat în viața de zi cu zi, toate materiile învățate au avut rolul de a le antrena mintea. Din punctul meu de vedere, dreptate există în ambele tabere, însă un alt lucru mă îngrijorează și anume timpul pe care un copil îi petrece în sistemul de învățământ.

Ca om cu peste 16 ani de experiență profesională în companii mari, cât și ca părinte a doi copii, încep să mă gândesc dacă nu cumva ne purtăm copiii pe drumul cel mai lung și dacă nu cumva acesta este unul greșit. Înțeleg rostul fiecărei materii, înțeleg că trebuie să ne cunoaștem istoria, că ștințele exacte se învață doar în pași pe care nu-i poți sări, că trebuie să știm câte puțin din fiecare pentru a descoperi care ne va fi menirea în viață, dar tot mă îngrozește acest calcul simplu:

3 ani (creșă) + 3 ani (grădiniță) + 5 ani (școală primară, incluzând clasa zero) + 4 ani (școală gimnazială) + 4 ani (liceu) + 3 ani (facultate) + 2 ani (master) = 24 ani.

Structura anului școlar 2020-2021: școala începe pe 14 septembrie, vacanța intersemestrială revine (proiect)

Ministerul Educației propune printr-un proiect de ordin ca anul școlar 2020-2021 să înceapă pe 14 septembrie. Actualul an școlar a început pe 9 septembrie 2019. Revine vacanța intersemestrială între 30 ianuarie 2021 și 7 februarie 2021. În 2021, pentru că Paștele Catolic și cel Ortodox sunt programate la distanță de o lună elevii vor avea două vacanțe în perioadele: 2 aprilie 2021 – 11 aprilie 2021 și 30 aprilie 2021 – 9 mai 2021.

Potrivit proiectului de ordin, anul școlar 2020 – 2021 va avea în total 34 de săptămâni de cursuri structurate în două semestre.

Semestrul I are 17 săptămâni de cursuri dispuse în perioada 14 septembrie 2020 – 29 ianuarie 2021.

Semestrul al II-lea are 17 de săptămâni de cursuri dispuse în perioada 8 februarie 2021 – 18 iunie 2021.

DIGITALIZARE - Ce este Autoritatea pentru Digitalizarea României, noua instituţie care va activa din ianuarie şi va administra fonduri UE de cel puţin 2 miliarde de euro

Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) va avea de gestionat cel puţin 2 miliarde de euro proveniţi din finanţare europeană. ADR va funcţiona după data de 30 ianuarie, când vor fi finalizate procedurile întemeierii acesteia, a explicat preşedintele Autorităţii, Sabin Sărmaş, pentru MEDIAFAX.

”Este Programul Operaţional Creştere Inteligentă şi Digitalizare, un program sectorial care are alocate 2 miliarde de euro. Uniunea Europeană va aloca pentru digitalizare în următorul exerciţiu financiar 7 miliarde de euro doar pentru România. Autoritatea va gestiona o parte din aceste sume, cel puţin cele 2 miliarde. Dar miza foarte mare în momentul de faţă, este o strategie în baza căreia să se cheltuiască aceşti bani, să se pună programul de finanţare care să servească atât instituţiile publice prin diferite programe în funcţie de nevoile pe care le vom extrage şi le vom pune în strategie, astfel încâr banii să fie cheltuiţi. Pentru că astăzi, marea problemă este că există o serie întreagă de programe propuse spre finanţare care nu reuşesc să atragă fonduri”, a precizat luni, preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României, după dezbaterea publică în privinţa Hotărârii de Guvern pentru înfiinţarea companiei.

100 de tendinţe pentru 2020. Cele mai importante tendinţe din macroeconomie, fiscalitate, bănci, burse, asigurări, imobiliare, infrastructură, piaţa muncii, agricultură, industria alimentară, construcţii, turism, auto, retail, fuziuni şi achiziţii, transporturi şi logistică, energie, sănătate, telecom, it, externe

Macro şi fiscalitate

►Economia va creşte cu 3-4% în 2020, dar depinde cum va merge producţia industrială în Germania şi Zona Euro.

►Impact major asupra economiei româneşti al războiului comercial global şi al noului conflict  militar din Orientul Mijlociu.

►Datoria externă va continua să crească pentru a finanţa deficitul comercial şi de cont curent.

►Este o mare întrebare dacă nu vor fi introduse noi taxe sau dacă nu vor fi majorate TVA, accizele sau impozitele pe proprietate.

►Digitalizarea ANAF va fi singura soluţie pentru creşterea încasărilor din taxe şi contribuţii în condiţiile unui an electoral.

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională