Revista presei

7 aprilie 2020

Competiţie în cercetare pentru soluţii de limitare a efectelor pandemiei COVID19

Ministerul Educaţiei şi Cercetării lansează o competiţie pentru oferirea de soluţii inovatoare în cadrul “Programului 2 – Creşterea competitivităţii  economiei româneşti prin cercetare, dezvoltare şi inovare (PNCDI III)”, în vederea susţinerii intervenţiilor eficiente în limitarea răspândirii pandemiei COVID-19 pe teritoriul României.

Competiţia este lansată de minister, prin Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării şi Inovării (UEFISCDI).  Sunt supuse competiţiei cele şapte teme de cercetare aprobate de Ministerul Sănătăţii, care au ca obiectiv accelerarea cercetărilor ştiinţifice care pot contribui la combaterea răspândirii COVID-19 prin: prevenţie eficientă, diagnosticare rapidă şi facilitarea ca toţi cei afectaţi să primească îngrijiri optime, susţinerea intervenţiilor eficiente în limitarea efectelor pandemiei, oferirea de soluţii pentru reducerea impactului asupra cetăţenilor.

Obiectivele specifice pentru fiecare temă de cercetare sunt:

* Tehnici avansate de management al epidemiei în comunitate: realizarea unor instrumente şi metode moderne şi eficiente de prevenire, predicţie, control şi monitorizare a transmiterii asimptomatice şi simptomatice în cadrul comunităţilor;

* Abordări inovative în tratamentul şi controlul pacienţilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2: realizarea şi testarea unor produse sau dispozitive inovative sigure, eficiente şi eficace cu rol în tratamentul şi/sau controlul infecţiei la pacienţii cu forme medii şi severe;

* Evaluarea eficacităţii şi siguranţei utilizării unor protocoale de tratament inovative: aplicarea practică şi evaluarea eficacităţii şi siguranţei unor protocoale de tratament inovative sau utilizate în alte ţări;

* Tehnici avansate şi creşterea performanţei în detecţia precoce a virusului SARS-CoV-2: obţinerea şi validarea de metode de diagnosticare rapidă şi fiabilă a infectării;

O asociație donează peste 100 de calculatoare copiilor din Timiș rămași fără acces la educație, după închiderea școlilor

O asociație și o companie de retail donează calculatoare elevilor din familii fără posibilități materiale, din șapte localități din județul Timiș, care au rămas fără acces la educație după închiderea școlilor. Potrivit unui comunicat de presă, este vorba despre 105 calculatoare recondiționate, donate de asociația Ateliere Fără Frontiere și Kaufland, în cadrul proiectului Solidaritate pentru educație digitală.

Proiectul îi vizează pe elevii din medii defavorizate, care nu pot să continue să învețe pentru că nu au, în casele unde locuiesc, calculatoarele necesare pentru a accesa cursurile și resursele online pregătite de profesori.

Cele șapte unități școlare alese au fost identificate de Inspectoratul Școlar Județean, partener în proiect.

  • Calculatoarele merg la Școlile Gimnaziale din Izvin, Uivar, Sînandrei, Teremia Mare, Foeni, Sacoșu Turcesc și la Școala Gimnazială nr. 27 din Timișoara, împreună cu toate perifericele necesare elevilor pentru participarea la cursurile online, după ce au fost recondiționate, curățate și pregătite spre a fi folosite la lecții de o echipă formată din persoane vulnerabile, excluse și marginalizate angajate într-un parcurs de reintegrare socio-profesională în atelierul reconect al organizației neguvernamentale, arată comunicatul.
 

 

ONU a lansat raportul socio-economic privind impactul COVID-19. Recuperarea după criză trebuie să ducă la un alt tip de economie

Șeful Organizației Națiunilor Unite (ONU), António Guterres, a lansat marți, 31 martie, un nou plan de combatere a impactului socio-economic potențial devastator al pandemiei COVID-19, solicitând tuturor să „acționeze împreună pentru a reduce șocul crizei”.

„Noul coronavirus atacă societățile în inima lor, revendicând viețile oamenilor”, a declarat secretarul general António Guterres, subliniind că efectele potențiale pe termen lung asupra economiei globale și a țărilor individuale sunt „grave”.

Noul raport, „Shared responsibility, global solidarity: Responding to the socio-economic impacts of COVID-19”, descrie viteza și scara contagiunii, severitatea cazurilor și tulburările la nivel social și economic pe care le aduce COVID-19.

„COVID-19 este cel mai mare test cu care ne-am confruntat împreună încă de la formarea Națiunilor Unite, acum 75 de ani”, a spus António Guterres, secretar general al Națiunilor Unite.

„Această criză umană necesită o acțiune politică foarte coordonată, decisivă, incluzivă și inovatoare din partea liderilor economiei mondiale și sprijin financiar și tehnic maxim pentru cele mai sărace și cele mai vulnerabile persoane și națiuni”.

Guterres și-a manifestat îngrijorarea, în acest sens, în special față de continentul african.

„Trebuie să creștem masiv resursele disponibile pentru țările în curs de dezvoltare prin extinderea capacității Fondului Monetar Internațional și anume prin emiterea drepturilor speciale de tragere, și a celorlalte instituții financiare internaționale pentru a injecta rapid resurse în țările care au nevoie de ele”, a spus Secretarul General al ONU.

Raportul vine după ce FMI a anunțat că lumea a intrat într-o recesiune la fel de dramatică sau chiar mai dramatică decât în 2009 și pretinde un răspuns multilateral pe scară largă, coordonat și cuprinzător, în valoare de cel puțin 10% din PIB-ul global.

SINTEZE - Comparație a măsurilor anti-Covid-19 decise în fiecare stat membru UE

Guvernele din întreaga lume au reacționat la amenințarea coronavirus cu măsuri fără precedent în ceea ce privește limitarea drepturilor cetățenilor, cu scopul de a limita contactul între persoane și de a limita astfel extinderea epidemiei.

La data de 17 martie, liderii UE au căzut de acord asupra unei interdicții de 30 de zile a călătoriilor neesențiale în interiorul blocului comunitar. În Europa însă, severitatea măsurilor sau timing-ul acestora diferă, de la țară la țară.

Politico a realizat analiza comparativă a măsurilor adoptate în UE 27 și Marea Britanie:

Restricții/carantină

  • Austria. Da. Anumite localități sunt în carantină totală. Circulația este interzisă, cu excepția deplasărilor la serviciu, pentru procurarea de alimente și medicamente sau pentru tratamente medicale. Școlile, restaurantele și comerțul neesențial sunt închise.
  • Belgia. Da, cu excepția deplasărilor la serviciu, pentru cumpărături esențiale sau pentru îngrijirea altor persoane
  • Bulgaria. Da, inclusiv restricții de circulație în interiorul țării.
  • Croația. Nu. Există anumite restricții în vigoare, însă datorate recentului cutremur produs în țară.
  • Cipru. Da, restricții de deplasare, cu excepția celor spre/de la serviciu, cumpărături esențiale, tratamente, sau la bănci. Interdicție totală de mișcare între orele 21.00-06.00
  • Cehia. Da, există un ordin de carantină totală. Fac excepție deplasările pentru cumpărături esențiale, la doctor, și pentru vizitarea familiei.
  • Danemarca. Nu
  • Estonia. Nu sunt impuse restricții oficiale, magazinele închise numai în baza deciziei proprietarului
  • Finlanda. Da, restricții asupra circulației interne
  • Franța. Da. Autoritățile au impus completarea de formulare-tip, în funcție de scopul deplasării
  • Germania. Măsuri parțiale de carantină, diferă de la land la land
  • Grecia. Da, cu excepția deplasării pentru aprovizionare, deplasare la serviciu sau tratamente medicale
  •  

ECONOMIA ÎN TIMPUL CRIZEI - Mediul de afaceri propune Guvernului si politicienilor o "terapie soc" pentru salvarea economiei (Document)

Zeci de organizatii, antreprenori si manageri de companii si-au unit vocile intr-o scrisoare-manifest in care transmit presedintelui Klaus Iohannis, premierului Ludovic Orban si liderilor principalelor partide de pe scena politica ca este nevoie de masuri extraordinare pentru a iesi cu bine, ca tara, din situatia cauzata de pandemia de coronavirus.

Ei atrag atentia ca economia romaneasca are nevoie de o interventie de pana la 15% din PIB, adica in jur de 30 de miliarde de euro, aratand, cu argumente ce tin cont atat de contextul national, cat si de cel global, care prevede, cel mai probabil, o recesiune mondiala lunga, cu un varf al crizei in toamna.

Acestia atrag atentia si ca este momentul ideal pentru cresterea investitiilor, avand in vedere ca este atat de multa nevoie de ele in tara noastra, au fost amanate an dupa an, dar ele sunt cele care pot ajuta la repornirea economiei si crearea de locuri de
munca.

O alta solutie propusa este apelarea la un imprumut extern, de la BERD sau FMI, avand in vedere ca datoria externa a Romaniei este redusa ca procent din PIB si exista conditiile unei negocieri avantajoase.

“Suntem constienti ca Romania nu dispune de resursele altor tari mai dezvoltate, care aloca sume nemaivazute pana acum, suntem constienti de faptul ca ar putea exista si efecte colaterale in urma unei astfel de interventii economice majore, consecinte din punct de vedere al monedei nationale, inflatiei etc., suntem constienti ca sumele imprumutate ar putea costa mult si sa fie lasate mostenire nedorita urmatoarelor generatii. Dar credem ca daca acest efort nu se va face, consecintele vor fi si mai grave, pe termen lung. Cu alte cuvinte, stim ca este greu si sunt consecinte, dar credem ca putem, avem de unde si este absolut necesar”, se arata in scrisoarea deschisa.

Semnatarii spun ca solutia propusa de ei este o “terapie soc” si sunt constienti ca va crea dispute si dezbateri, dar considera ca e un punct de pornire absolut necesar, pentru ca Romania sa nu ajunga intr-o situatie economica grava.

“In lipsa unei interventii masive si rapide, estimam ca multe companii romanesti insuficient capitalizate nu vor putea supravietui acestei crize. Ne putem astepta la cateva sute de mii de companii romanesti, in special cele mici si medii, care vor fi inchise in mod voluntar sau vor intra in faliment, cu un impact urias la nivelul angajatilor lor, societatii, dar si la nivelul intregului ecosistem de business din Romania.

Cum conduci o școală închisă

Cinci directori de școală au învățat în primele săptămâni ale pandemiei de coronavirus că adaptarea la schimbare poate fi ușoară, dar și că susținerea emoțională a elevilor și profesorilor contează mai mult decât materia.

În ziua când Ministerul Educației și Cercetării a anunțat închiderea școlilor pentru 12 zile, a vuit un pic de haos în cancelarii. România se confrunta cu doar 15 cazuri de coronavirus. Părinții mergeau la serviciu. Școlile nu aveau planuri pentru continuarea învățării online sau pentru recuperarea orelor pierdute. Nu era clar ce vor face părinții ca să-și supravegheze copiii rămași acasă – sau cât va dura pauza. Am vrut să știm de la mai mulți directori de școală ce întrebări ajung la ei, care erau îngrijorările copiilor și ale colegilor din cancelarie, ce planuri aveau pentru continuarea învățării și cu ce temeri porneau pe acest nou drum.

Era marți iar Claudia Ionescu, directoarea Școlii Gimnaziale „Elena Donici Cantacuzino” din Pucioasa, județul Dâmbovița, și-a anunțat elevii prin radioul școlii că de a doua zi vor rămâne acasă, că nu va fi o vacanță, că vor găsi soluții să-i țină conectați și că e important să nu mai iasă afară. A convocat apoi de urgență un consiliu și, în mai puțin de o oră de discuții, avea un plan pentru „a nu abandona copiii”. La clasele primare predarea urma să meargă înainte, iar la gimnaziu să se facă consolidare, fixarea noțiunilor deja predate. „Nu putem să lăsăm copiii două săptămâni să fie rupți de realitate. Trebuie să vedem cum putem să-i sprijinim în perioada asta”, mi-a spus la telefon.

Ionescu și-a simțit colegii aproape, cu toții s-au mobilizat și au propus soluții. Urmau să își ia laptopurile acasă, iar contabila, singura care avea nevoie să ruleze programele informatice ale instituției și să umble în fișetul uriaș cu acte, să își descuie singură școala. Ionescu era optimistă și copleșită de cât de ușor au reușit să se așeze și să cadă de acord.

„Sunt foarte mulțumită de echipa mea. Mă temeam să nu zică, poate, că-i pun la muncă extra, dar nu a fost cazul.”

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională