Revista presei

5 decembrie 2019

Imaginile Revoluţiei de la Timişoara, prezentate într-o expoziţie la Bruxelles, organizată de UVT și DCJT

Reprezentanța Permanentă a României la Uniunea Europeană, în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timișoara și Direcția Județeană pentru Cultură Timiș au organizat, la Buxelles, Expoziția de fotografii „30”. Evenimentul are loc în această săptămână, la Consiliul Europei.

Prin Expoziția de fotografii „30” sunt evocate cele mai importante momente ale Revoluției Române, din perioada 16 – 22 decembrie, de la Timișoara. Imaginile, realizate de Mircea Radu, Ioan Radu, Constantin Duma, Valentin Șuta, Cătălin Regea și câțiva autori necunoscuți vor sta pe simeze în perioada 3-6 decembrie, în sala Atrium a clădirii Justus Lipsius a Consiliului Uniunii Europene.

„După 30 de ani de la zilele acelui sfârșit și ale noului început, Reprezentanța Permanentă a României la Uniunea Europeană, UVT și DJCT și-au asumat rolul de a prezenta la Bruxelles această expoziție eveniment, în fața unui public atât de eterogen, în centrul administrativ al Europei. Expoziția de fotografii „30” cuprinde imagini document din timpul celor mai importante zile ale Revoluției de la Timișoara, iar desfășurarea imaginilor ne conduce chiar în mijlocul Revoluției, într-un trecut nu foarte îndepărtat. Povestea în imagini este aproape ireală prin jertfele umane evocate, prin duritatea scenelor de protest surprinse și prin gesturile de rezistență în fața ultimelor manifestări ale dictaturii, vizibile în cadrele fotografice document. Prin aceste fotografii publicul ajunge să perceapă atmosfera Revoluției din Timișoara, un fenomen social-politic unic prin care orașul nostru a intrat în istorie.”, a declarat rectorul UVT, Marilen Pirtea, la deschiderea expoziției.

Studenții de la Vest organizează Târgul Caritabil "Socio Claus", pentru a veni în sprijinul copiilor cu autism

Departamentul de Sociologie din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologie organizează, în contextul Săptămanii Studenților la Sociologie și Resurse Umane și al proiectului pentru comunitate ”Calitatea vieții copiilor cu autism (TSA) din jud. Timiș”, Târgul Caritabil “Socio Claus”.

Evenimentul, care va avea loc în perioada 9-13 decembrie, între orele 10-16, în holul de la intrarea Universității de Vest, își propune să aducă la standuri produse manufacturate specifice sărbătorilor de iarnă, realizate de studenții Departamentului de Sociologie, de părinți ai unor copii cu dizabilități și de asociații și ONG-uri din Timișoara: Asociația Școala Mamei Junior, Copii și Zâne, Fundația de Abilitare Speranța, Asociația Alex, Radu și autismul, Centrul de Resurse și Asistență Educațională Speranța, Centrul Marisa. 

The Economist, după testele PISA: Nu există un „glonț de argint” pentru îmbunătățirea educației

Dacă ar fi existat un „glonț de argint” pentru îmbunătățirea educației, ar fi fost descoperit până acum, scrie The Economist într-o analiză dedicată rezultatelor relevate de ultimele testele PISA. Asta nu înseamnă că e imposibilă o îmbunătățire sau că nu avem ce învăța de la testele PISA, adaugă publicația într-un articol care își pune întrebarea de ce, după două decenii de teste PISA, scorul, per global, nu arată o îmbunătățire considerabilă, în ciuda faptului că accesul la informație a fost mai ușor ca oricând.

The Economist notează că aceste verificări PISA sunt, de fapt, un test pentru politicieni. Datele studiului sunt luate la puricat de specialiști care cred că au găsit secretele succesului, dar și de politicieni care caută recunoașterea reformelor pe care le-au aplicat. 

La fiecare trei ani, miniștrii educației au măsura presiunii pe care au pus-o asupra copiilor. Programul Internațional pentru Evaluarea Elevilor (PISA) este un test care măsoară capacitățile tinerilor în materie de citit, matermatică și științe în 79 de țări, cu scopul de a face o verificare imparțială a progreselor înregistrate de sistemele educaționale a țărilor care participă la programul OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). 

Totuși, multe dintre țări au constatat că rezultatele lor au crescut sau au scăzut, după caz, fără să fi existat o schimbare culturală dramatică. Și, după cum sugerează datele, una dintre explicațiile pentru lipsa unei îmbunătățiri la nivel global, în ciuda creșterii cheltuielilor alocate educației, este că dincolo de un anumit nivel (circa 60.000 de dolari pe copil, cumulat, între vârstele de 6 și 15 ani), nu există o relație directă între bani și rezultatele la teste.

EDUCAȚIE - Avantajele elevilor români pe care școala le anulează: Mituri legate de interpretarea datelor PISA, analizate de cercetătorul Dacian Dolean

“Analfabetismul funcțional înseamnă că elevii nu înțeleg ce citesc, în ciuda faptului că știu să citească bine”. Aceasta este prima edulcorare adusă de oficialii din Ministerul Educației diagnozei dure realizate de OECD sistemului românesc de educație. Și tot acesta este primul mit legat de interpretarea datelor PISA 2018 analizat și dărâmat de cercetătorul Dacian Dolean, într-o analiză pentru Edupedu.ro.

Despre avantajele lingvistice și de omogenitate a claselor din România – pe care profesorii le anulează, despre decredibilizarea cercetării și organizarea de dezbateri care nu se bazează pe nicio analiză științifică riguroasă, psihologul educațional Dacian Dolean, cercetător afiliat Universității Babeș-Bolyai, a scris pe larg în cadrul unei analize trimise Edupedu.ro.

ECONOMIE - Creşterea costului forţei de muncă, triplă față de creșterea economică și în contradicție cu scăderea productivității muncii

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul III 2019 cu 13,18% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de INS. Astfel, majorarea costurilor cu forța de muncă a urcat înapoi la nivelul din partea a doua a anului precedent, după ce ajunsese în T2 2019 la un nivel ceva mai redus.

Astfel, acest indicator-cheie pentru economie a rămas la un nivel record pe plan european și peste limita de siguranță impusă prin tabloul de bord european ( maxim 12% pentru țările non-euro și 9% pentru Zona Euro). Mai grav, însă, situația se perpetuează de la finele lui 2016 încoace.

În contextul în care economiile dezvoltate păstrează costurile cu forța de muncă „în linie” cu creșterea economică (Germania este cel mai elocvent exemplu), la noi se lucrează cu un raport de peste 3 la 1 faţă de creşterea economică (4% estimarea pentru primele trei trimestre și pentru finalul anului).

 

MATEI VIȘNIEC - Cronica pariziană: Cité Universitaire Internatioanale şi utopia educaţiei universaliste

Oraşul Paris s-a structurat şi a „crescut” în jurul unei insule de pe Sena numită „Île de la Cité” (Insula cetăţii). Cuvîntul „cité” revine şi în alte denumiri pariziene. Exită o Cetate a muzicii (La Cité de la Musique), există o Cetate a modei (La Cité de la Mode), există o Cetate a ştiinţei şi a industriei. În cronica pariziană următoare Matei Vişniec ne vorbeşte însă despre Cetatea universitară internaţională din sudul Parisului, care s-a născut după primul război mondial dintr-un fel de elan utopic. Prin educaţie, Parisul dorea să dea tonul unei transformări a lumii astfel încît un nou măcel mondial să nu mai fie posibil.

Uneori, îndreptîndu-mă spre cantină treceam pe lîngă diverse standuri improvizate cu cărţi. Diverşi indivizi propuneau acolo tot ce produsese mintea omenească mai subtil şi uneori mai macabru în materie de idei şi de ideologie. Manifestului Partidului Comunist putea fi cumpărat cu un franc, iar alături, cine avea curiozitatea, putea să-şi procure Coranul sau Cărticica verde a lui Muammar Gaddafi. Cărticica roşie a lui Mao putea fi achiziţionată pe nimica toată, precum şi diverse manifeste ale rebelilor peruvieni din Sendero luminoso (Cărarea luminoasă). Alte şi ale scrieri în arabă sau în persană, unele glorificînd wahhabismul iar altele Revoluţia islamică din Iran, puteau fi răsfoite sau cumpărate la doi paşi de panouri cu fotografii denunţînd soarta teribilă a femeilor din ţara ayatolahilor, sau practica torturii în Marocul lui Hassan al II-lea. Spre satisfacţia mea, în librăria din incinta Casei internaţionale se găsea şi Arhipelagul Gulag de Soljeniţîn…

Niciodată nu mi s-a părut Parisul mai generos, mai luminos, mai deschis ca în cei trei ani cît am trăit la Cetatea universitară, unde toate ideile erau binevenite, toate sensibilităţile politice şi toate doctrinele tolerate.

 

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională