Revista presei

4 februarie 2019

Consiliul Naţional al Rectorilor, rezoluţie: Solicitări esenţiale pentru dezvoltarea învăţământului

Consiliul Naţional al Rectorilor, reunit la Arad, a formulat o rezoluţie prin care propune o serie de măsuri “esenţiale pentru dezvoltarea învăţământului superior românesc.

Consiliul Naţional al Rectorilor, întrunit la Arad în zilele de 1-2 februarie, formulează următoarele solicitări pe care le consideră esenţiale pentru dezvoltarea învăţământului superior românesc:

1. Continuarea procesului de evaluare a şcolilor doctorale, pe baza metodologiei de evaluare aflată în vigoare.

2. Îmbunătăţirea şi revizuirea punctuala şi justificată a unor indicatori, referitor la termenul de îndeplinire a standardelor.

3. Pe baza punctului doi, extinderea cu o lună a termenului de depunere a Dosarelor de autoevaluare.

4. CNR susţine importanţa unei noi legi a educaţiei. Este esenţial să avem un cadru legal caracterizat de viziune, coerenţă şi predictibilitate şi care să promoveze eficient principiul învăţământului centrat pe student. Acesta trebuie să răspundă aşteptărilor întregii societăţi româneşti, ceea ce necesită consultări relevante şi profesioniste, necesită timp, obiectivitate şi echilibru, elemente ce nu pot fi asigurate într-un an electoral caracterizat de multiple interese politice.

Pe cale de consecinţă, CNR consideră inoportună orice abordare lipsită de responsabilitate, prin care s-ar dori elaborarea şi promovarea “pe repede înainte” a unei legi de asemenea importanţă

Viitorul Europei se decide, oare, în România? Thierry Wolton la Universitatea de Vest din Timișoara: “Mă aştept ca 60 la sută din viitorul Parlament European să fie populist”

Institutul Francez din Timişoara a organizat prima ediţie a dezbateri Noaptea Ideilor, la Universitatea de Vest. Masa rotundă a plecat de la întrebarea “Viitorul Europei se decide, oare, în România”. 

Invitatul special al serii a fost Thierry Wolton – jurnalist, istoric şi eseist, autorul monumentalei trilogii „O istorie mondială a comunismului”.    “Dacă ne gândim la Europa, avem tendinţa să ne gândim la instituţii, la organizare, la cei care ne conduc. Dar nu trebuie să uităm că Europa înseamnă poporul european. Toţi suntem un popor, cu diferite culturi. E un continent nu foarte mare. Dacă ne uităm pe hartă şi comparăm cu alte continente, este destul de modest. Ne bucurăm că suntem într-o perioadă de pace şi încercăm să construim împreună. Fără Europa nici nu am exista. Ce înseamnă Franţa, Germania, Anglia, Italia sau România…comparativ cu nişte coloşi cum sunt Statele Unite sau China. Fără Europa, fără a fi împreună, nu am avea şansa să avem un punct de vedere care să fie ascultat. Partea mai puţin bună este faptul că suntem popoare diferite, la nivele diferite, cu o istorie diferită. Aceste diferenţe pe care le avem sunt şi rezultatul istoriei. Prezentul este rezultatul istoriei noastre. Următoarele alegeri europarlamentare vor arăta dificultăţile din acest punct de vedere. Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem, care este rolul României în Europa? Întrebare e mai generală, se referă la toate ţările din fostul Bloc comunist. Care este rolul acestor ţări în Europa? Răspunsul meu este că locul lor este în Europa. Pentru aceste ţări, Europa poate să fie o excelentă şcoală a democraţiei. Dar şi dificultăţile de integrare provin tocmai din aceaste carenţe ale democraţiei…Recent, Polonia şi Ungaria au fost puse la colţ de Uniunea Europeană”, a spus Thierry Wolton.

Sorin Cîmpeanu, Preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor: Au fost cazuri de titluri de doctor obţinute uşor, e nevoie de evaluarea şcolii doctorale

Preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, Sorin Cîmpeanu, a declarat, la Arad, că a cerut Ministerului Educaţiei să aibă loc o evaluare “relevantă şi obiectivă” a şcolilor doctorale, arătând că în unele situaţii titlurile de doctor au fost obţinute uşor, iar pe viitor se doreşte evitarea situaţiilor “neplăcute ce pot genera daune de imagine învăţământului superior românesc”.

Prezent la Arad la prima întâlnire din acest an a Consiliului Naţional al Rectorilor, la care au participat peste 70 de rectori, Sorin Cîmpeanu a declarat că mesajul principal care a fost transmis este acela de susţinere a educaţiei şi de unitate la nivelul mediului academic. “Cred că sunt foarte importante (aceste mesaje – n.r.) într-un moment aniversar deosebit în care, iată, avem 100 de ani de administraţie românească la Arad. Avem nevoie de unitate, avem nevoie de educaţie”, a spus Cîmpeanu.

Ecaterina Andronescu: Mi-am propus ca toată şcoala profesională să fie de tip dual

Ministrul Educaţiei Naţionale, Ecaterina Andronescu, a declarat, la Arad, că şi-a propus ca toate şcolile profesionale din ţară să devină de tip dual, pentru că avantajele sunt mai mari, fiind implicaţi angajatorii, care asigură nu doar locuri de practică pentru copii, dar şi locuri de muncă la finalizarea studiilor.

“Şcoala profesională în România e de două tipuri: şcoala profesională clasică şi şcoala profesională duală. Mi-am propus ca toată şcoala profesională să fie de tip dual. Care e diferenţa dintre cele două tipuri? În şcoala profesională duală intervine angajatorul, intervine şi cu susţinere, intervine cu locuri de practică şi, mai ales, intervine cu susţinerea locurilor de muncă, adică prin oferta aceasta de locuri de muncă, angajatorul dă multă încredere şcolii profesionale şi părinţilor elevilor din aceste şcoli, că la finalizarea şcolii au unde să lucreze”, a declarat ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu.

Studenții critică modificările propuse de Andronescu la evaluarea școlilor doctorale: un mare semnal de alarmă e reprezentat de absența studenților în evaluarea și asigurarea calității

Studenții critică propunerea de metodologie prezentată de ministrul Educației, în cadrul ședinței Consiliului Național al Rectorilor. “Un aspect din noua propunere de metodologie care ne ridică un mare semnal de alarmă e reprezentat de absența studenților în procesele de evaluare și asigurare a calității, fapt care nu este în concordanță cu prevederile European Standard Guidelines (ESG), care ar trebui să se regăsească la baza oricărui document de referință nou elaborat ce vizează acestă sferă”, spune președintele ANOSR, într-o poziție trimisă Edupedu.ro.

Liderul Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) avertizează că “o amânare a adoptării metodologiei școlilor doctorale ar reprezenta un eșec dureros și grav al domeniului educațional, iar acesta ar putea marca nu doar un regres al oportunităților de dezvoltare ale studenților doctoranzi, ci și al întregului învățământ superior din România.”

Ecaterina Andronescu anunţă că se lucrează la adaptarea programei şcolare pentru nivelul de înţelegere al copiilor

Ministrul Educaţiei Naţionale, Ecaterina Andronescu, a declarat, la Arad, că se lucrează la programa şcolară, pentru a fi adaptată cât mai repede “la nivelul de vârstă şi de înţelegere pe care îl are copilul pentru fiecare ciclu de învăţământ”. “Este unul dintre obiectivele noastre, pe care l-am şi demarat, să încercăm să adaptăm programa la nivelul de vârstă şi de înţelegere pe care îl are copilul pentru fiecare ciclu de învăţământ. Se lucrează deja, cât se poate de repede vom face acest lucru, este un obiectiv major”, a spus ministrul la Universitatea “Aurel Vlaicu” Arad, unde a participat la prima întâlnire din 2019 a Consiliului Naţional al Rectorilor.

Scrisorile faimoasei Maitreyi către biograful american al lui Eliade, expuse în premieră la Cluj, la Universitatea Babeș Bolyai

„Maitreyi mi-a schimbat viaţa“, spune Mihaela Gligor, cercetătoare la filiala clujeană a Academiei Române. Dacă nu citea romanul lui Mircea Eliade, azi era, probabil, avocat. Mihaela organizează în cursul lunii februarie mai multe evenimente dedicate lui Maitreyi şi poveştii de iubire dintre ea şi Mircea Eliade.
Reîntoarsă de puţin timp din India, Mihaela Gligor va deschide luni, 4 februarie, o serie de manifestări dedicate iubirii, Indiei şi poveştii ce a făcut înconjurul lumii, dintre Maitreyi Devi şi Mircea Eliade. Evenimentele sunt organizate în memoria scriitoarei indiene Maitreyi Devi (1 septembrie 1914 – 29 ianuarie 1989), în intervalul 4-24 februarie, de filiala Cluj a Academiei Române prin Institutul de Istorie „George Bariţiu”, dar și de  Universitatea Babeș Bolyai, prin Centrul Clujean pentru Studii Indiene şi Uniunea Scriitorilor Cluj, cu sprijinul Institutului Cultural Român.

Zeci de profesori de economie, inclusiv de la Universitatea de Vest din Timișoara, avertizează asupra efectelor ordonanței lăcomiei. „Costurile cu taxarea activelor se vor repercuta asupra clienților băncilor”

Zeci de profesori de economie semnează o scrisoare deschisă prin care trag un semnal de alarmă în ce privește efectele nocive ale Ordonanței 114 asupra sistemului financiar-bancar din România. Costurile cu taxarea activelor se vor repercuta asupra clienților băncilor, atât deponenți – vor primi dobânzi mai mici la depozite -, cât și debitori – vor avea dobânzi mai mari la credite și restricții la creditare, se arată în documentul citat. Băncile vor trebui să recupereze cumva aceste costuri, prin diminuarea altora și/sau creșterea comisioanelor și dobânzilor. De asemenea, această taxă va distorsiona prețul riscului din sistem prin majorarea costurilor de gestionare a sa, susțin semnatarii scrisorii.

„Această taxă pleacă de la o premisă greșită și nesusținută de datele de observație cu privire la existența unui potențial comportament lacom al băncilor în relația cu clienții acestora. Dimpotrivă, încrederea în băncile din România este în creștere semnificativă, fapt dovedit de numărul în creștere al celor care apelează la servicii bancare pentru economisire sau finanțare.

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională