Revista presei

4 noiembrie 2020

A patra ediție a conferinței anuale „Security Challenges in the Balkans Region”

Universitatea de Vest din Timișoara și New Strategy Center a organizat  a patra ediție a conferinței anuale „Security Challenges in the Balkans Region”. Conferința a beneficiat de prezența oficialităților și reprezentanților mediilor academice din România, Italia, SUA, Bulgaria, Franța, UK, Croația, Serbia, Polonia, Turcia.

Datorită restricțiilor legate de starea de alertă, impusă din cauza evoluțiilor pandemiei cu noul coronavirus, conferința are loc într-un cadru de organizare special, cu o limită maximă de participanți prezenți față în față, impusă de legislație, dar cu o participare semnificativă în formatul de comunicare online și cu difuzarea live a dezbaterilor pe site-urile organizatorilor (www.newstrategycenter.ro  și www.uvt.ro/ro/security2020) și pe pagina de Facebook a evenimentului (https://www.facebook.com/events/391977018854281). Evenimentul din acest an se va desfășura respectând toate măsurile legale cu privire la oprirea răspândirii COVID-19.

În deschiderea conferinței, rectorul Universității de Vest din Timișoara, prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea, a declarant: „Nu este întâmplător faptul că această conferință de securitate, unică prin amploare și specific, astăzi la a patra ediție are loc la UVT. Preocuparea comunităţii academice din UVT, dedicată formării unei culturi de securitate moderne, care a cunoscut de-a lungul ultimilor ani mai multe forme, inclusiv prin dezvoltarea programului masteral de Studii de Securitate Globală, a condus la acreditarea universităţii noastre ca furnizor de programe educaţionale de formare în studii de securitate, destinate specialiştilor UE. UVT a obținut anul acesta statutul de membră a Colegiului European de Securitate şi Apărare (CESA) al Uniunii Europene (UE), în cadrul căruia va participa, prin componente educaţionale, la dezvoltarea resurselor umane din UE, urmare a proiectelor strategice derulate şi a orientării structurale către dezvoltarea culturii de securitate în mediul academic.

Zona noastră, multiculturală prin tradiție și europeană prin vocație, zona Banatului, această parte a culturii europene, este un pivot strategic în proiecțiile de securitate ale UE și NATO și considerăm vitală implicarea mediului universitar în promovarea tuturor instrumentelor care pot contribui la conservarea securității în Balcani”.

Tot în deschiderea lucrărilor, Rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea, i-a invitat pe reprezentanții autorităților centrale și locale să adreseze participanților mesaje  referitoare la rolul dezbaterilor din cadrul conferinței anuale de Securitate în Balcani pentru comunitatea locală, dar și pentru comunitatea județului Timiș și a regiunii. Au transmis mesaje către participanți și au salutat organizarea celei de-a patra ediții a conferinței, în formatul întâlnirii restrânse și a evenimentului cuprinzător deschis online, doamna Liliana Oneț, Prefect al județului Timiș, domnul Alin Nica, Președinte al Consiliului Județean Timiș și domnul Dominic Fritz, Primar al Municipiului Timișoara.

SONDAJ: 35% din profesorii respondenți spun că nu pot preda în sistem hibrid din lipsă de echipamente

35,3% dintre repondenții sondajului realizat cu 8.500 de cadre didactice de către Federația Sindicatelor Libere din Educație „Spiru Haret” spun că s-ar afla în situația de a nu putea preda în sistem hibrid pentru că unitățile de învățământ nu le-au pus la dispoziție mijloacele tehnice pentru activitatea didactică.

În plus, 60,2% dintre cei care au răspuns spun că preferă să folosească dispozitivul personal, decât aparatura pusă la dispoziție de școli.

În cazul elevilor, 60,8% dintre cadrele didactice au răspus că unitatea de învățământ nu a avut cum să le asigure elevilor un dispozitiv pentru învățarea în sistem hibrid. Cei mai mulți dintre profesori (57,9%) preferă platforma Google Classroom, urmată la o distanță apreciabilă de Zoom (17,2%) și Microsoft Teams (7,8%).

 

70% dintre cei chestionați spun că nu au fost incidente în timpul predării hibrid. Cele mai multe dintre problemele semnalate sunt legate de echipamentul folosit și de viteza de internet, mai ales la elevi.

Sunt cazuri în care mai mulți copii lucrează pe un singur dispozitiv și acela este al unui părinte, care merge și la serviciu. O altă problemă evidențiată de mai multe cadre didactice este absența elevilor și lipsa lor de interes, cu toate că dispun de echipamente performante.

 

BREAKING Redeschiderea graduală a grădinițelor și a școlilor, indiferent de rata de infectare, a intrat în analiza autorităților – Surse guvernamentale

Autoritățile analizează redeschiderea graduală a grădinițelor și a școlilor, cu începere de la clasele mici, au declarat pentru Edupedu.ro surse din Ministerul Educației și surse politice. Potrivit acestora, se are în vedere redeschiderea pentru început a grădinițelor și a învățământului primar (clasele pregătitoare – a IV-a).

În funcție de analizele de parcurs, ar putea fi redeschise și clasele a VIII-a și a XII-a, conform surselor Edupedu.ro.  

Acestea au confirmat că se lucrează la scenarii de redeschidere treptată a școlilor în toată țara, fără a se ține cont de rata de incidență a infectării cu noul coronavirus.

Pro și contra școli închise. Radu Gologan: Rezistența nervoasă se cam termină

„Suntem într-un război: trebuie văzut care este riscul mai mare să îi duci pe copii la școală sau să îi ții acasă să se alieneze și să aibă alte probleme sau să se îndepărteze de școală”, este de părere și profesorul Radu Gologan, antrenorul lotului olimpic de matematică, cunoscut și drept „antrenorul de genii”.

El crede că ar trebui ca România, înainte să ia o decizie, să aștepte să vadă care vor fi efectele deschiderii școlilor asupra ratei infectărilor cu Covid-19 în celelalte state UE.

Din punctul lui de vedere, faptul că școlile sunt suprapopulate, iar în unele locuri distanțarea este imposibilă, reprezintă un risc foarte mare atât pentru profesori, cât și pentru copii.

De aceea, crede și doctorul Marinescu, școlile, chiar dacă nu au reprezentat motivul unei creșteri importante, reprezintă un factor de risc, care alături de alte riscuri cresc presiunea pe sistemul sanitar și așa pus la grea încercare.

El atrage atenția că există riscul ca transmiterea accelerată să se mențină până în primăvară, ceea ce ar însemna că școlile vor fi doar online. „Este greu de crezut că dacă acum sunt în varianta online, peste o lună, două, trei, se va schimba ceva. Va veni sezonul de gripă, sezonul rece și așa mai departe (…) Acum ne punem următoarea problemă: reușim să rezolvăm activitățile care au un risc mai mare și atunci pentru siguranță ne gândim și la școli și pentru cât timp?”

Nelu Tătaru: Miercuri vom avea finalizată platforma digitală Corona-Forms, dezvoltată împreună cu STS

Platforma Corona-Forms dezvoltată de Ministerul Sănătăţii şi STS, prin intermediul căreia rezultatele venite de la laborator vor ajunge simultan la pacient şi la DSP, va fi finalizată miercuri, urmând să devină funcţională, a anunţat ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, potrivit Agerpres.

Chiar miercuri avem finalizată acea platformă digitală – Corona-Forms – pe care Ministerul Sănătăţi, împreună cu STS au dezvoltat-o. Şi, în momentul în care un rezultat vine de la un laborator, el ajunge în acelaşi timp atât la pacient, în mesaj, sau apare şi informare electronic, apare la DSP, din datele pacientului, apare la medicul de familie şi, tot din datele pacientului, apare şi în CV/ la Casa de Asigurări de Sănătate, este anunţat, se ia legătura cu medicul de familie, rămâne în izolare şi monitorizare. În contextul în care avem un rezultat pozitiv şi este asimptomatic, rămâne în legătură cu medicul de familie. Apariţia unor simptome înseamnă reevaluarea, solicitarea unui transport, de obicei, Departamentul Situaţii de Urgenţă face acest transport, iar la spitalele care sunt dedicate se merge pe programare şi se face o evaluare. La spital, dacă evaluarea nu confirmă modificări radiologice, se decide continuarea la nivel de domiciliu, în continuare se face monitorizarea, cu un tratament de specialitate. La fel, DSP-ul este cel care, tot în această platformă, va da acele decizii de concediu medical, pe care îl va acorda medicul de familie, în monitorizarea de până la 14 zile. În condiţiile în care cel care primeşte testul este negativ, la fel, ajunge la medicul de familie, care în continuare va decide câte zile, cinci sau şapte zile, stă în concediu, în funcţie de infecţia respiratorie pe care a acuzat-o la un moment dat„, a explicat ministrul la B1 TV.

Islamul radical: o ideologie globală în luptă cu Occidentul

Un bărbat şi o femeie, împreună cu copiii lor, după ce traversează un deşert inospitalier şi o mare agitată, ajung în sfîrşit la destinaţie: ţara drepturilor omului. Bărbatul bate la poarta acestui paradis, unde cere să fie primit în calitate de refugiat. Poarta se deschide şi bărbatului i se pune întrebarea: de ce aţi venit la noi, cine v-a persecutat?

Bărbatul şi femeia ştiu că, pentru a fi primiţi pe acel teritoriu exemplar în materie de respectare a drepturilor omului, nu trebuie să furnizeze nici un argument de ordin economic. Cei care vin în ţara drepturilor omului întrucît le este foame, întrucît sînt săraci sau bolnavi, sau întrucît nu văd la ei acasă nici un viitor pentru copiii lor nu sînt primiţi. În schimb, sînt acceptaţi dacă demonstrează că în ţara lor au fost persecutaţi din punct de vedere politic sau că nu îşi pot practica religia în mod liber.

Occidentul este sensibil la problema libertăţii religoase. Istoria Europei rămîne profund marcată de intoleranţa religioasă şi de masacrele îngrozitoare comise împotriva celor care au vrut să creadă altfel în Dumnezeu decît le dicta Biserica oficială. Europenii au migrat ei înşişi pe alte continente în căutarea dreptului de-şi exercita liber credinţa. Nu întîmplător deci persecuţia religioasă este un criteriu important pentru acordarea azilului politic.

Exact acest lucru îl pune în evidenţă şi bărbatul aflat, cum spuneam mai sus, la începutul acestei fabule geopolitice şi culturale, la poarta de intrare în ţara drepturilor omului. El se plînge că în propria sa ţară nu-şi poate exprima ideile. De exemplu, ideea că dumnezeul său este singurul adevărat şi că toţi ceilalţi oameni născuţi pe pămînt, dacă nu se supun preceptelor dictate direct de acest dumnezeu, trebuie încetul cu încetul exterminaţi…

Trecînd acum de la fabulă la actualitate, trebuie să constatăm că islamul radical a început un război de distrugere a ceea ce Europa numeşte democraţie, drepturile omului, libertate a spiritului critic, libertate de a gîndi. În Franţa, ideologii fascismului islamist lovesc de multă vreme în simbolurile statului, dar şi ale unui anumit stil de viaţă. Ei au ucis, pe data de 16 octombrie 2020, un profesor de istorie, chiar în faţa colegiului unde preda, întrucît „îndrăznise” să le arate elevilor, în clasă, nişte caricaturi ale profetului şi să le vorbească despre cum înţelege Republica franceză conceptul de libertate de exprimare. Pe 26 iulie 2016, aceiaşi ideologi au asasinat un preot catolic chiar în biserica în care oficia. În ianuarie 2015 au ucis opt jurnalişti şi desenatori chiar în redacţia în care aceştia lucrau pentru Charlie Hebdo. Au mai fost ucişi, tot cu intenţia de a teroriza, poliţişti şi militari sau pur şi simplu oameni aflaţi pe terasele unor cafenele sau într-o sală de concerte unde ascultau muzică rock.

ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională