Revista presei

29 ianuarie 2020

ECOSISTEM - EcoStuff România dă startul proiectului „Pădurea mea” prin care dorește să implice în principal copiii în acțiuni de protecție a mediului prin plantări de copaci

TIMISOARA. Eco Stuff da startul unui program prin care elevii din toata vor fi implicati in actiuni de protectie a mediului.

Programul Padurea mea se adreseaza elevilor din clasele V – VIII din toata tara, iar in cadrul acestuia elevii vor invata sa foloseasca unelte, sa planteaze un copac sau pom, sa recunoasca si sa identifice diferite specii de copaci, plante sau insecte si cum sa manipuleze animale mici, fluturi, melci sau soparle. De asemenea isi vor dezvolta perseverenta, rabdarea si imaginatia, lucrul in echipa si responsabilitatea fata de mediu.

Inscrierile in proiect au loc in perioada 27 ianuarie – 7 februarie. Fiecare scoala interesata sa participe trebuie sa isi formeze o echipa de 5 elevi sub indrumarea unui cadru didactic. Aceasta echipa devine ambasadorul proiectului ”Padurea Mea” in scoala pe care o reprezinta.

Cel mai important lucru pe care trebuie sa il faca aceasta echipa este sa organizeze o actiune de plantare de copaci in 21 martie, de Ziua Mondiala a Padurii, sau in oricare alta zi din Luna Padurii, 15 Martie – 15 Aprilie.

Elevii si profesorii coordonatori din primele 10 echipe care reusesc sa organizeze cel mai bine aceasta actiune de plantare de copaci participa GRATUIT in TABARA organizata special pentru ei in 18-23 August 2020.

Detalii suplimentare despre procedura de înscriere și desfășurarea concursului pot fi găsite pe site-ul EcoStuff Romania – https://ecostuff.ro/padurea-mea/ sau pe pagina de Facebook: https://www.facebook.com/ecostuff.romania/

DEZBATEREA DE JOI - A trăi în epoca urgențelor climatice

Tema acestei ediții pune în discuție problema echilibrelor ecologice și a relației dintre om și lume. Aceasta invită la dezbatere pornind de la întrebările pe care le ridică mutațiile tehnologice și apariția inteligenței artificiale. „Să fii viu!” înseamnă și să acționezi, să-ți iei angajamente, să dai sens acțiunilor și existenței.

La Timișoara, ne întrebăm ce înseamnă să fii viu în epoca urgenței climatice.  După o conferință privind schimbările climatice (COP 25) prezentată ca foarte dezamăgitoare, cum stăm cu măsurile luate în numele urgenței climatice?

De la Paris la București și în alte peste 100 de orașe din lume, marile subiecte ale vremurilor în care trăim sunt dezbătute în locuri de cultură și de știință, în ultima joi a lunii ianuarie!

“Avem deja multe institute și puțini cercetători” – Reacție dură a conducerii Universității Babeș-Bolyai, la institutele de cercetare propuse de ministrul Fondurilor Europene

“Avem deja multe institute și puțini cercetători”. Avertismentul vine de la cea mai mare instituție de învățământ superior din România, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, care într-un comunicat oficial semnat de “conducerea” UBB atrage atenția că noile institute de cercetare propuse de Ministerul Fondurilor Europene trebuie, în primul rând, să fie “gândite și propuse de ministerul de specialitate”, și apoi trebuie să nu adâncească inegalitățile “dintre diverse zone ale țării”, prin concentrarea lor tot în zona Bucureștiului.

Reacția dură a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, instituție ce conduce universitățile românești în toate clasamentele universitare internaționale și care are cel mai mare număr de studenți, vine după ce ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a declarat în exclusivitate pentru G4Media.ro că pregătește 4 proiecte strategice de cercetare din fonduri UE – Institut de Inteligență Artificială, Institut de medicină genetică, tehnologiile viitorului și vaccin tetravalent.

Seară japoneză la Librăria timişoreană Humanitas

Librăria timişoreană Humanitas de pe strada Eugeniu de Savoya găzduieşte în 30 ianuarie, de la ora 18.00, o seară japoneză prilejuită de lansarea volumului „O dimineaţă de iubire pură” de controversatul dar extrem de interesantul scriitor Yukio Mishima, care s-a sinucis în urmă cu 50 de ani prin metoda tradiţională „seppuku”. Volumul a apărut recent  la editura Humanitas Fiction, în colecţia „Raftul Denisei” coordonată de Denisa Comănescu. Cele şapte povestiri reunite în volum sunt miniaturi în care e concentrată întreaga complexitate a stilului şi viziunii lui Mishima desre iubiri fără noroc, relaţii sordide cu personaje care sfidează orice morală şi victime nevinovate, o lume imaginată de scriitor în care nimic nu este banal şi nimeni nu poate spera la un final fericit. La acest eveniment vor fi prezenţi filologul Dana Percec, decan al Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, şi fotograful Florin Ianăş, preşedinte al asociaţiei culturale Yamato. Cea de-a doua parte a întâlnirii va fi dedicată unor discuţii despre „seppuku”, ritualul de sinucidere al vechilor samurai prin spintecarea abdomenului cu pumnalul sau cu sabia, o practică abolită încă din 1868.

FEBRUARIE - Filmul „Colectiv”, regizat de Alexander Nanau, proiectat la UVT

Joi, 20 februarie, de la ora 18.30, cinefilii timișoreni sunt invitați la o proiecție eveniment a mult așteptatului film „colectiv”, regizat de Alexander Nanau, în prezența echipei de producție și a protagoniștilor, la Universitatea de Vest din Timișoara.

„colectiv” este „un film despre sistem versus oameni, despre adevăr versus manipulare, despre interes personal versus interes public, despre curaj și responsabilitate individuală”.

Filmul urmărește povestea primului an de după incendiul din clubul „Colectiv” și oferă acces spectatorilor în locurile cheie de după evenimentul tragic: redacții de ziare, cabinete de miniștri, coridoare de instituții, săli de ședințe. Cutremurător și emoționant, filmul dezvăluie o rețea de corupție, minciuni și manipulări și urmărește jurnaliști, avertizori de integritate (whistleblowers), pacienți și familiile lor, dar și oficiali din guvern și reprezentanți ai statului.

 

De ce nu se citește? „Părinții văd în lectură o cheltuială și o oboseală”

„În ultimii doi ani, numărul de cititori de cărți literare românești de oarecare ținută a continuat să scadă în așa fel, încît putem afirma că azi la 10.000 de locuitori n-avem decît un cititor. Comparînd România mică de altădată cu România Mare de azi, e cazul de a ne întrista”, scria G. Călinescu, în 1939, într-un articol intitulat De ce nu se citește?, apărut în ‘Jurnalul literar’.

După mai bine de 80 de ani, un raport despre venituri și cheltuieli, realizat de Institutul Național de Statistică, arată că într-o familie obișnuită din România, cu venituri medii, suma lunară pentru educație în anul 2019 este de patru lei. E cazul de a ne întrista. Călinescu a căutat explicații care să răspundă la întrebarea din titlul articolului lui. A enumerat 12 „cauze”, cum le-a numit, ce i s-au părut „probabile” pentru care nu se citește, în general, și în mod special literatură română. Am ales nouă.

Cultura vs. avere. „Familia română nu are nici o stimă de cariera intelectuală. Părinții doresc ca copiii să devină miniștri, deputați, oameni cu avere, cu „situație”. Tinerii sînt dar crescuți în acest spirit ostil culturii.”

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională