Revista presei

28 octombrie 2019

Universitatea de Vest Timişoara a fost decorată de Casa Regală a României

Majestatea Sa, Margareta, Custodele Casei Regale a României, a conferit Universității de Vest din Timișoara Crucea Casei Regale a României. Ceremonia a avut loc sâmbătă la Palatul Elisabeta.

În fiecare an, cu prilejul marcării zilei de naștere a Regelui Mihai, 25 octombrie, Majestatea Sa Margareta, Custodele Casei Regale a României, oferă decorații regale unor personalități și instituții din România. La șaptezeci și cinci de ani de la semnarea decretului de înființare a UVT, în cadrul ceremoniei oficiale organizate la Palatul Elisabeta, ieri, 26 octombrie, Universității de Vest din Timișoara i-a fost conferită Crucea Casei Regale a României.

Conferirea acestei distincții stă sub semnul întemeierii Universității de Vest de către Regele Mihai, în 1944, instituție de educație superioară ce a devenit „făclia învățământului superior românesc din vestul țării”, așa cum menționează brevetul ce însoțește distincția acordată.

Eleva care a îndrăznit să conteste public fondul şcolii a povestit cum este hărţuită şi batjocorită încontinuu

Eleva din Constanța care a contestat fondul şcolii în mediul online se plânge că este hărţuită încontinuu pentru gestul său. Recent, adolescenta de 18 ani a postat pe un site de socializare un tabel în care erau trecute sumele adunate de la elevii Liceului Traian din Constanţa. Pentru curajul ei ar fi fost criticată şi jignită în cadrul unei şedinţe la care au participat reprezentanţi ai elevilor şi părinţilor.

La şedinţă, în prezenţa colegilor şi a părinţilor, Roxana Şerban susţine că a fost pusă la zid de preşedintele Asociaţiei de Părinţi a Liceului Traian.

Roxana Şerban a povestit la ce nivel au fost atacurile: „Eu nu ştiu cum o să trăieşti cu gândul că pe diploma ta de absolvire o să ai trecut Liceul Teoretic Traian, pentru că l-ai târât în nori şi m-ai târât şi pe mine în noroi” sau „Tu cum îţi permiţi să vii aici să-mi faci reclamaţie dacă tu n-ai contribuit cu sume de bani pentru asigurarea pazei?”

 

Profesor universitar, despre diferența dintre studenții români și cei americani: „Studenții români nu prea pun întrebări”

Daniel David este profesor de ştiinţe cognitive clinice la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, profesor adjunct la Școala de Medicină Icahn din Muntele Sinai din New York și director de cercetare la Institutul Albert Ellis din New York. Predând atât în România cât și în SUA, a văzut o diferență importană între studenții americani și cei români: studenții români nu prea pun întrebări. 

„În Statele Unite, de cele mai multe ori, ai în față niște indivizi autonomi. Un individ autonom înțelege în felul următor: E timpul meu că am venit aici la acest curs, hai să-l folosesc la maximum. Unii și plătesc pentru activitățile educaționale și atunci hai să îmi folosesc foarte bine banii, deci nu prea lipsesc. Pun întrebări, vor să învețe, sunt curioși. La noi există o înțelegere și coloratură colectivistă. Studenții nu prea pun întrebări, nu că nu ar avea curiozități, nu că nu ar fi inteligenți și creativi. De multe ori ei interpretează în logica asta colectivistă. Dacă pun întrebări, este ca și cum aș pune sub semnul întrebării pe cel care a prezentat, ce a prezentat”, a declarat Daniel David în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

EDUCAȚIE - Raport. Ciocnirea generaţiilor în şcoală: elevii şi dascălii au o relaţie tensionată

Relaţiile tensionate dintre profesori şi elevi sunt din ce în ce mai întâlnite în spaţiul educaţional, iar păstrarea climatului de respect şi comunicare constantă devine un obiectiv din ce în ce mai mai greu de atins, mai ales în contextul în care şcoala rămâne încremenită în metehne vechi.
Spaţiul şcolar este departe de a fi unul sigur, iar în general, relaţiile între elevi şi profesori s-au înrăutăţit în ultimul an. Cel puţin, asta susţine ultimul raport privind violenţa în şcolile din Capitală, fenomen care a crescut cu 14% în anul şcolar precedent. Problemele şi lipsurile din sistem, dar şi dorinţa elevilor de a le fi respectate drepturile, sunt unele dintre cauzele tensiunii crescânde între elevi şi dascăli.    „Când cineva greşeşte, tinde să învinovăţească pe altcineva. Este un triunghi: profesori-elevi-părinţi, unde fiecare dintre aceştia încearcă să se apere în faţa unui sistem care „şi-a pierdut” busola. Majoritatea percep sistemul ca pe ameninţare pentru că sunt bulversaţi, aşa că cea mai frecventă metodă de apărare este comportamentul brutal, ca răspuns la frică şi frustrare. Trebuie să învăţăm, aşadar, cum să ne comportăm în poziţia de elev, părinte sau profesor”, este de părere profesorul Marian Staş care mai subliniază că nici contextul educaţional nu este unul favorabil: curriculum depăşit, metode de predare non-atractive, lipsa unei comunicări constante între dascăli şi elevi.

Programul de guvernare, capitolul Educație: Concurs pentru directori în Ministerul Educației, obținerea autorizațiilor ISU pentru școli, elevii cu medii sub 5 la Evaluarea Națională vor putea da în continuare la liceu

Educația ocupă un loc important în programul de guvernare al PNL. Pe termen scurt, noul guvern va lua doar măsuri urgente menite să repare sistemul de educație și în același timp să aducă stabilitate sistemului.

În același timp, programul de guvernare arată că PNL va pune în practică strategia din proiectul „România Educată” al președintelui Klaus Iohannis. Unul din obiectivele noului ministru al Educației este să obțină autorizație ISU și sanitară pentru școli.

În 2020, Ministerul Educației va organiza concurs pentru directori. În privința examenelor naționale, Ministerul Educației va reveni la corectarea încrucișată în alte județe ale lucrărilor de la Evaluarea Națională și la Bacalaureat.

De asemenea, programul de guvernare arată că elevii cu medii sub 5 la Evaluarea Națională vor putea da în continuare la liceu.

PORTRET ONLINE / Portretul tânărului actor la admitere

Într-o dimineață de iulie, am ajuns în curtea Facultății de Litere de la Babeș Bolyai, plină de Hamleți și de Cassandre care își repetau rolurile. Cei aproape 70 de candidați înscriși pe cele 30 de locuri de la actorie aveau de trecut un examen din trei probe. 

Prima probă e o combinație dintre un interviu despre motivațiile fiecărui candidat și prezentarea repertoriului. Repertoriul cuprinde zece poezii din stiluri diferite, două povestiri, trei fabule și două monoloage. Ai libertatea să-ți alegi ce vrei din literatura universală, mai puțin unul dintre monoloage, pe care trebuie să-l selectezi dintr-o listă de texte clasice, impuse de comisie. 

Cei din prima serie așteptau aliniați de-a lungul unui hol înghesuit cu mobilă veche de recuzită, într-o aripă de la parterul clădirii, convertită în sală pentru repetiții de teatru. 

O fată desculță făcea ture de la un capăt la altul, cât își încălzea mușchii feței. Prra, Prre, Prri, Prro, Prru, răsunau exercițiile ei de dicție. De fiecare dată când ajungea în capătul holului, se oprea pentru un moment cu ochii închiși. Își îndrepta umerii, inspira adânc și expira sacadat, ca și cum ar fi avut un mare nod în gât. După câteva ture, unul din profesori a scos capul pe ușă și-a chemat-o la probă. Fata a ezitat o clipă în pragul sălii de examen, să mai ia o gură de aer, ca un scafandru înainte să se arunce în mare. Dacă trece cu bine de prima probă, urmează alte două, gândite să-i testeze aptitudinile fizice, respectiv cele muzicale.

Am vrut să vedem ce presupune, mai exact, o probă de aptitudini fizice, ca să avem o imagine mai clară a procesului de pregătire a unui actor în devenire. Am primit permisiunea să asistăm la o parte din sesiunea de examinare, așa că am intrat în sala cu pereții acoperiți de cortine negre.

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională