Revista presei
28 iulie 2020
Senatul a aprobat proiectul privind desfășurarea online a cursurilor din învăţământul preuniversitar şi universitar
- digi24.ro
Cursurile din învăţământul preuniversitar şi universitar se pot desfăşura şi online în situaţia în care se instituie starea de urgenţă sau cea de asediu, potrivit prevederilor constituţionale, conform unui proiect iniţiat de senatorul PSD Ecaterina Andronescu, adoptat în şedinţa de luni a plenului Senatului, în calitate de Cameră decizională, scrie Agerpres.
Proiectul a fost adoptat cu 102 voturi “pentru” şi 26 “împotrivă”.
Andronescu a explicat într-o declaraţie susţinută în plen că este vorba de o iniţiativă legislativă care vine să completeze Legea învăţământului, pentru a se putea exercita dreptul fundamental la învăţătură în situaţii de urgenţă sau de asediu, prevăzut de Constituţie.
“Această stare ne-a surprins anul acesta fără un suport legal pentru exercitarea acestui drept fundamental. Iniţiativa legislativă generează dreptul, dar şi obligaţia Ministerului Educaţiei de a genera o metodologie pe baza căreia să se poată desfăşura învăţământul preuniversitar – anul acesta am avut primele intervenţii ale ministerului după circa o lună de la suspendarea cursurilor – şi generează, de asemenea, obligaţia universităţilor de a-şi formula propria metodologie în baza autonomiei universitare, metodologie care să permită susţinerea şi evaluarea cursurilor universitare”, a precizat Andronescu.
Tichete valorice decontate de stat pentru plata serviciilor after-school pentru copiii de grădiniță și elevii de până în clasa a IV-a
- hotnews.ro
- Statul finanţează programul “Şcoala după şcoală” pentru preşcolarii şi elevii de până în clasa a IV-a, inclusiv, ai căror părinţi, reprezentanţi legali sau, după caz, persoana care a fost desemnată de părinte pentru întreţinerea unui copil, pe perioada absenţei părinţilor, conform art. 104 din Legea 272/2004 privind şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, solicită acest serviciu, prin tichete educaţionale a căror valoare nominală lunară se raportează la indicatorul social de referinţă şi este de 0,8 ISR, exprimat în lei, pentru fiecare copil înscris în programul “Şcoala după şcoală”.
- Persoanele îndreptăţite optează pentru aceste tichete educaţionale în scris, individual pentru fiecare copil, la sfârşitul fiecărui an şcolar sau la momentul înscrierii copilului la şcoală sau la grădiniţă pentru noul an şcolar.
- Tichetele educaţionale sunt bonuri de valoare destinate exclusiv acoperirii parţiale sau integrale a costurilor aferente programului “Şcoala după şcoală”. Tichetele educaţionale nu sunt transferabile altor persoane. Utlilizarea tichetelor educaţionale în alt scop îi obligă pe beneficiari la plata contravalorii.
- Finanţarea acordării tichetelor educaţionale se face din bugetul de stat. Achiziţia tichetelor educaţionale se realizează de către inspectoratele şcolare, în urma centralizării cererilor depuse de către persoanele îndreptăţite potrivit prezentei legi şi se distribuie către unităţile de învăţământ la care sunt înscriși copiii.
- Decontarea tichetelor educaţionale se face de către organizatorul programului “Şcoală după şcoală”.
- Prezenta lege intră în vigoare începând cu anul şcolar 2020-2021.
STUDIU - Ce productivitate au avut angajaţii din cele mai mari 15 companii din comerţ
- zf.ro
Lidl a avut o valoare adăugată pe salariat de 176.000 de lei în 2018, iar Kaufland a ajuns la 155.000 de lei pe angajat.
Retailerii Lidl şi Kaufland au avut cea mai mare productivitate per salariat dintre cele mai mari 15 companii din comerţ în anul 2018, conform unui studiu realizat de Fundaţia Friedrich-Ebert (FES) România împreună cu Syndex România. Astfel, Lidl a avut o valoare adăugată pe salariat de 176.000 de lei în 2018, iar Kaufland a ajuns la 155.000 de lei pe angajat.
„Observăm imediat diferenţe uriaşe între companii: Lidl şi Kaufland înregistrează o productivitate per salariat cu peste 50% mai mare decât orice altă companie; productivitatea în prima companie (Lidl) este de cinci ori mai mare decât în ultima (Cora). Explicaţiile diferenţelor sunt multiple. Pe de o parte, vorbim de modele de afaceri foarte diferite: hipermarketurile şi lanţurile cash & carry se bazează pe volume mari de vânzări la preţuri mai mici, în timp ce supermarketurile şi magazinele de proximitate au un volum fizic mai mic de vânzări, însă recuperează cel puţin parţial din punct de vedere financiar datorită preţurilor ceva mai mari”, spune Ştefan Guga, autorul studiului.
Exodul creierelor. Scade dramatic varsta la care tot mai multi tineri parasesc Romania
- business24.ro
SONDAJ: 40% dintre afacerile cu prezență online au mărit bugetele de digital marketing în perioada pandemiei
- newmoney.ro
Odată cu limitarea accesului la magazinele fizice în lunile aprilie-mai ale acestui an, atenția românilor s-a îndreptat către cumpărăturile online. Creșterea traficului magazinelor online a determinat business-urile să facă schimbări în ceea ce privește bugetele de promovare și a canalelor de marketing folosite pentru a se adapta cererii.
Astfel, în lunile aprilie – iunie 2020, peste 60% dintre magazinele online au declarat că au înregistrat creștere în vânzări, arată un sondaj efectuat de agenția de marketing online MTH Digital. Business-uri din Fashion, Home & Deco, Beauty, IT & C sau Puericultură au văzut oportună creșterea bugetelor de marketing online pe principalele canale de promovare. 40% dintre magazine declară că au crescut bugetele de Google Ads, iar 37.5% că au crescut bugetele de Facebook Ads pentru a scala rezultatele bune înregistrate după declararea stării de urgență în România.
“Magazinele online au fost și sunt în continuare o resursă importantă pentru clienții lor și au existat și cumpărători exclusiv offline care au migrat spre cumpărăturile online. Faptul că publicul țintă a fost mai prezent în online în această perioadă a determinat o creștere a competiției, iar pentru a se evidenția în fața clienților afacerile au investit mai mult pentru vizibilitate, trafic și vânzări”, explică Anca Toma, Head of Digital MTH Digital.
În acest peisaj competitiv, doar 22% dintre magazinele online au oprit complet campaniile Google Ads și 15% au renunțat la promovarea prin Facebook și Instagram Ads. Aceste decizii s-au datorat și altor situații generate de pandemie – 53% dintre magazinele online s-au confruntat cu probleme legate de aprovizionare și refacerea stocurilor, dar și cu nevoia de restructurare a echipei. Doar 15% dintre afacerile cu prezență digitală au considerat că rezultatele promovării online au scăzut semnificativ, însă nevoia de a reduce bugetul de promovare a fost, pentru 25% dintre acestea, cea mai mare problemă din ultimele 3 luni. Odată cu creșterea bugetelor de promovare și a competiției pe anumite nișe, costurile generate de campaniile Google Ads și Facebook Ads au crescut și ele – peste 40% de magazine online au observat creșteri în costul mediu per click (CPC) din aceste canale.
ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos
- uvt.ro
