Revista presei

27 iulie 2020

Universitatea de Vest din Timişoara a devenit membră a Colegiului European de Securitate şi Apărare al Uniunii Europene

Universitatea de Vest Timişoara (UVT) obţine statutul de membră a Colegiului European de Securitate şi Apărare (CESA) al Uniunii Europene (UE), în cadrul căruia va participa, prin componente educaţionale, la dezvoltarea resurselor umane din UE, urmare a proiectelor strategice derulate şi a orientării structurale către dezvoltarea culturii de securitate în mediul academic, relatează Agerpres.

“Preocuparea comunităţii academice din UVT, dedicată formării unei culturi de securitate moderne, care a cunoscut de-a lungul ultimilor ani mai multe forme, inclusiv prin dezvoltarea programului masteral de Studii de Securitate Globală, a condus la acreditarea universităţii noastre ca furnizor de programe educaţionale de formare în studii de securitate, destinate specialiştilor UE. Contribuţia UVT la activităţile Colegiului European de Securitate şi Apărare al UE devine o componentă cu importanţă deosebită pentru implicarea noastră în susţinerea intereselor publice ale României, în dezvoltarea prezenţei româneşti în corul familiei naţiunilor europene unite”, declară rectorul UVT, Marilen Pirtea.

Marilen Pirtea afirmă că, în linia preocupărilor susţinute de a promova şi cultiva un sistem educativ relevant pentru consolidarea democraţiei şi a statului de drept, Universitatea de Vest din Timişoara obţine astfel statutul de membră cu drepturi depline a reţelei de instituţii educaţionale reunite sub egida Colegiului European de Securitate şi Apărare (European Security and Defence College – ESDC) al Uniunii Europene.

Din această postură, UVT va organiza şi va derula, sub egida ESDC, cursuri specializate de pregătire pentru personalul angajat în misiunile de apărare şi securitate ale UE.

Academicianul Basarab Nicolescu, Doctor Honoris Causa al UVT, a fost propus pentru Premiul Nobel pentru Pace 2020

În colaborare cu fizicianul polonez Leszek Łukaszuk (1938-2007), Basarab Nicolescu a dezvoltat o teorie concepută pe teoreme asimptotice, revoluționară pentru anul 1973. Denumit Odderon, conceptul cu consecințe experimentale impresionante era considerat eretic de către mediul academic. Acesta demonta numeroase lucrări ale unor fizicieni importanți ai vremii.

În 1983, la zece ani după apariția teoriei cercetătorului român, Cromodinamica Cuantică redescoperea acest concept, validând teoria interacțiunilor tari. Odderon este un termen creat de Basarab Nicolescu ce are la bază ambiguitatea cuvântului ”odd“ din limba engleză – impar şi straniu.

Cu toate acestea, teoria Odderon-ului a fost confirmată oficial abia după 45 de ani, în septembrie 2017, la Centrul European de Cercetări Nucleare (CERN) de la Geneva. Veridicitatea teoriei cercetătorului român s-a descoperit în cadrul experimentului TOTEM realizat la acceleratorul Large Hadron Collider (LHC).

Deși termenul de transdisciplinaritate a realității a fost conceput de Jean Piaget, bazele teoriei au fost puse de către academicianul profesor universitar doctor Basarab Nicolescu. Preocupările sale complementare în domeniul filosofiei au condus la formularea axiomelor care conturează modelul transdisciplinar al Realității.

Într-o postare făcută pe Facebook, cercetătorul român a anunțat că reprezentanții a opt universități și alte personalități din diferite țări l-au nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace 2020.

OFICIAL AFTERMOVIE - Ceremonia de absolvire UVT 2020

„Sunteți irepetabili! Adică unici și de neprețuit.” – Marcel Iureș, DHC UVT
 

Universitatea de Vest Timișoara a organizat ceremonia de absolvire dedicată promoției UVT 2020, sâmbătă, 18 iulie, începând de la ora 18.00, în Piața Libertății, în condiții de securitate și cu respectarea regulilor de distanțare anti-Covid19.

Spațiul din fața scenei de spectacol a avut o capacitate de 500 de locuri, cu respectarea regulilor legale de păstrare a distanțării fizice.

Manifestarea a fost organizată, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Timișoara, dar și cu TVR Timișoara, BCR, Flex, Atos, Nokia, Hella și Continental, live, în Piața Libertății, dar și online, prin aplicația Zoom și distribuită prin social-media.

Simultan cu desfășurarea evenimentului live (față în față), unde s-au aflat maxim 500 de absolvenți, alți peste o mie, studenți și dascăli, au participat la eveniment în mediul online, ca și alți invitați ai UVT.

În mesajul său rectorul Marilen Pirtea a spus:

”Noi la UVT suntem altfel. Iată că am găsit un format corect și eficient ca să fim  aici împreună în această perioadă dificilă. E un moment unic atât pentru noi ca universitate, cât şi pentru dumneavoastră ca şi absolvenţi.

Sunteţi o promoţie specială. E o ceremonie care se desfășoară atât live, cât şi digital. Sunteţi prima generaţie care a absolvit în vremuri grele. Tot o premieră este faptul că noi, împreună, studenţi şi dascăli, am dat un examen umăr la umăr: examenul digitalizării.

Nu e uşor peste noapte să treci de la învăţământul faţă în faţă, la unul online, să predai, să examinezi, să comunici şi să schimbi toată paradigma educației de pe o zi pe alta.

Îi felicit pe colegii, cadrele didactice, care s-au descurcat foarte bine în acest examen. L-am absolvit împreună și le mulțumesc. Au fost probleme, dar am găsit soluții și am mers mai departe și iată-ne astăzi aici, trăim bucuria de a fi împreună.

Noi, dascălii, alături de studenți, am pășit în viitorul educației, un viitor al mixului între învățământul față în față și online. Sunteți un model, așa veți fi reținuți în memoria istoriei”.

 

Oficial: orașul Făget intră în carantină din cauza numărului mare de cazuri de coronavirus

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis instituirea carantinării zonale pentru orașul Făget și trei sate aparținătoare, din cauza numărului mare de cazuri noi de COVID-19 înregistrate.

Ținând cont de situația epidemiologică generată de coronavirus la nivelul orașului Făget și a satelor aparținătoare, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Timiș, condus de prefectul Liliana Oneț, a hotărât, în dimineața zilei de sâmbătă, 26 iulie, prin vot, instituirea carantinei zonale în orașul Făget și satele aparținătoare: Bichigi, Temerești și Colonia Mică din județul Timiș. Carantina se va institui pentru o perioadă de 14 zile.

Hotărârea a fost transmisă către Comitetul Național pentru Situații de Urgență și, tot astăzi a fost emis Ordinul Șefului Departamentului pentru Situații de Urgență Nr. 4659206/ 26.07.2020 care a decis instituirea carantinării zonale pentru orașul Făget și satelor aparținătoare Bichigi, Temerești și Colonia Mică, începând de astăzi, 26 iulie, ora 19.

În zonă au fost identificate 47 de persoane infectate cu noul tip de coronavirus.

 

Focarele de Covid-19 din Timiș. Numărul cazurilor noi crește de la o zi la alta

Numărul persoanelor infectate cu Covid-19 în Timiș este tot mai mare în ultimele zile. Direcția de Sănătate Publică (DSP) Timiș transmite că în județ sunt 9 focare declarate de SARS-Cov2. În orașul Făget și în alte trei sate aparținătoare a fost instituită carantina astăzi, duminică, 26 iulie, după 47 de cazuri confirmate.

 

Lista focarelor din Timiș, conform DSP:

– SPITALUL CFR TIMIȘOARA – 9 cazuri confirmate, focar in supraveghere
– TIMIȘOARA, UNITATE PROCESARE CARNE – 142 de cazuri confirmate, focar în supraveghere
– SPITALUL CLINIC MUNICIPAL DE URGENȚĂ TIMIȘOARA – 15 cazuri confirmate; focar este în supraveghere
– TIMIȘOARA, UNITATE SANITARĂ CU PATURI ÎN REGIM PRIVAT – 6 cazuri confirmate – focar in supraveghere
– SPITALUL DE PSIHIATRIE GĂTAIA – 12 cazuri confirmate, focar in supraveghere
– UNITATE ECONOMICA – 3 cazuri confirmate, focar în supraveghere
– COMUNITATE sat/ comuna – 11 cazuri confirmate, focar în supraveghere
– ZONA FĂGET – 47 de cazuri confirmate și un număr mare de persoane de contact.

Cum ar arăta școala, de la toamnă. Alexandru Rafila: Clase de 15 elevi; profesorii, obligatoriu cu măști

Măsurile care se vor lua din toamnă, odată cu redeschiderea școlilor, ar trebui să fie flexibile și adaptate la fiecare unitate de învățământ în parte, nu impuse la nivel național, spune profesorul Alexandru Rafila. Reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății susține că toate regulile care vor fi implementate trebuie să țină cont de evaluări punctuale, deoarece fiecare școală are o situație diferită. Pe de altă parte, trebuie avut în vedere că situația pandemică este de durată, iar copiii nu pot fi transformați în niște „cititori de tablete”, ci trebuie să interacționeze.
 
„Trebuie măsuri flexibile, nu există două şcoli la fel. Riscul epidemiologic nu e similar. Am şcoli unde am 15 elevi într-o clasă, am şcoli unde am 40 de elevi într-o clasă. Deci fiecare şcoală ar trebui să poată să îşi organizeze un program de învăţământ care să fie corelat cu posibilităţile şi cu evaluarea de riscuri din şcoala respectivă. Ar trebui să le dăm două- trei-patru variante, iar una dintre ele să fie adoptată de o anumită şcoală”, a explicat, vineri seară, la Digi24, profesorul Alexandru Rafila.

 

Cum ar arăta „școala la școală”

El a arătat cum ar vedea derularea cursurilor în școală: „Cred că o clasă fizică ar trebui să aibă 15 elevi. Băncile sau mesele la care sunt aşezaţi aceşti elevi ar trebui să fie undeva la 1,5 metri una de cealaltă. Adică copiii să fie la această distanță unul de celălalt, că mai există și dimensiunea băncii. Cred că este important să limităm, cât este posibil, interacţiunea copiilor din clase diferite, pentru că dacă apare într-o clasă un caz, să nu mai avem niciun fel de problemă. Pot să iasă din clasă, dacă găsim o soluţie de decalare a pauzelor şi lucrul acesta cred că este perfect posibil, să ai la 10 minute interval pauzele, nu este o problemă”.

 

Rectorii cer păstrarea la Ministerul Educației a instituției care gestionează fondurile europene, după ce ministrul Fondurilor, Marcel Boloș, a propus mutarea instituției

Consiliul Naţional al Rectorilor cere menținerea la Ministerul Educației a celor două organisme intermediare, OI POCU si OI POC, de implementare a următoarelor programe operaționale pentru educatie și cercetare pentru perioada 2021-2027.

Într-un punct de vedere oficial, CNR, condus de Sorin Cîmpeanu, solicită Ministerelor Educației și Fondurilor Europene să “să facă publică fundamentarea care stă la baza deciziei de distribuire a proiectelor in domeniul educatiei și cercetării către Organismele Intermediare Regionale, care se regăsește în propunerea de act normativ de stabilire a noului cadru institutional de implementare a Programelor Operationale”.

Consiliul Rectorilor spune că “la nivelul Ministerului Educației și Cercetării funcționează OI POCU și OI pentru Cercetare, organisme cu experiență de peste 13 ani în gestionarea fondurilor structurale alocate domeniilor educației, formării profesionale și cercetării, și considerăm că desființarea lor nu poate conduce la eficientizarea procesului”.

Conform Legii educației, Ministerul Educaţiei si Cercetării este singurul organ al administrației centrale cu competențe specifice în elaborarea, implementarea și monitorizarea strategiilor, metodologiilor, politicilor naționale în domeniul educație și cercetare, susțin rectorii.

 

Diana Oncioiu, jurnalistă la Dela0.ro, a câștigat premiul Ion Rațiu pentru investigația despre deciziile instanțelor în cazurile de agresiune sexuală împotriva minorilor

Diana Oncioiu a câștigat premiul pentru investigația intitulată “Dreptate strâmbă: 3 din 4 cazuri de acte sexuale cu victime copii sunt judecate în instanțele românești ca fapte consimțite”, publicată pe 19 noiembrie 2019, pe platforma de presă independentă Dela0.ro.

„Diana Oncioiu a adus la lumină o realitate dureroasă din instanțele românești: modul în care sunt judecate faptele de abuz sexual cu victime minori și tendința judecătorilor de a porni de la premisa că actul sexual s-a produs și cu acceptul copilului-victimă”, anunță centrul Rațiu pentru Democrație, într-un comunicat.

„Credem cu tărie că jurnalismul de investigație are nevoie de susținere și încurajare în România și că sunt necesare investigații de calitate, asemenea celei realizate de către laureata de anul acesta, pentru a umple golul creat în mass media”, a spus la rândul său Nicolae Rațiu, președintele Fundației Caritabile a Familiei Rațiu. În prezent jurnalist la publicația alternativă Dela0 și membru al echipei proiectului Să Fie Lumină, Diana Oncioiu a lucrat anterior, timp de cinci ani, în televiziune, la posturile Realitatea TV și Digi24.

PIAȚA MUNCII - Proiectul pentru munca flexibilă: nu se fac concedieri colective, managementul nu primește bonusuri pe perioada aplicării Kurzarbeit

Angajatorul poate reduce unilateral timpul de muncă al salariaților cu cel mult 50%, în situații excepționale precum epidemia de coronavirus, conform proiectului de OUG prin care Cabinetul Ludovic Orban intenționează să introducă munca flexibilă (corespondentul modelului german Kurzarbeit).

Proiectul se află la avizare la Consiliul Economic și Social (CES) și conține mai multe modificări față de forma inițială, ce a generat amenințări din partea reprezentanților sindicatelor.

OUG prevede că salariații vor primi, în afara veniturilor corespunzătoare orelor lucrate, o indemnizaţie de 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă.

Indemnizația va fi plătită din bugetul pentru șomaj, prin următoarea procedură:
  • este suportată de angajator și se achită la data plății salariului aferent lunii respective
  • se decontează din bugetul asigurărilor pentru șomaj după îndeplinirea de către angajator a obligațiilor declarative și de plată aferente veniturilor din salarii și asimilate salariilor din perioada pentru care se face solicitarea.

CULTURA & OPINII - Marian Staş, expert în educaţie. De ce elevii germani se bat pe şcolile profesionale, iar ai noştri fug de ele

Sunt două motive importante pentru care apetenţa pentru învăţământul profesional este scăzută: o dată, este atmosfera prost croită în jurul subiectului, şi anume că a face o şcoală profesională reprezintă o condiţie umană de relevanţă secundară sau de statut secundar – ceea ce este foarte prost –, şi al doilea aspect îl reprezintă inadecvarea şi inerţia imensă a sistemului de a crea o ofertă de învăţământ profesional şi vocaţional de secol XXI.

Care sunt abordările la nivelul UE din perspectiva temei în discuţie?   Aş oferi ca studiu de caz Germania. Şi Elveţia. Pentru că oamenii aceia, o dată că sunt tehnici prin natura lor, şi, în al doilea rând, pentru că învăţământul vocaţional este o realitate firească, normală, onorabilă şi este prezentă într-o proporţie – dacă nu mă înşel – de 60% în oferta de învăţământ preuniversitar. Cu alte cuvinte, mult mai puţini tineri se duc să facă licee teoretice şi mult mai mulţi se duc, aşa cum este normal, spre calificări în meserie.   Ce au făcut ei ca să fie atât de atractivi?   Unul dintre lucrurile esenţiale pe care le-au făcut a fost crearea acestei componente duale – adică cinci zile pe săptămână copiii le petrec împărţite la şcoală şi în companii. Sunt făcute contracte foarte puternice, parteneriate cu companii şi, de multe ori, stau trei zile la companii şi două zile la şcoală. Sau invers. Asta înseamnă dualitate cinstită, adevărată. Pregătire practică şi teoretică, de aici importanţa unui mesaj de tip Înveţi, munceşti, câştigi! Monica Babuc a fost deşteaptă când a făcut chestia asta. Deci, pune burta pe carte, pune mâna şi munceşte, şi dacă le faci pe amândouă, ce să vezi? O să ai bani! Foarte bine croit mesajul!   

Practic, ce fac aceste companii în relaţie cu elevul?   Asigură condiţii foarte bune de contractare a practicii. Cu alte cuvinte, practică serioasă la locul de muncă, tutorat, mentorat, au maiştri cu care lucrează. Şi, în primul rând, adecvează profesiile la ceea ce înseamnă piaţa forţei de muncă. La noi, încă este o foarte mare distanţă – sigur, din motive de educaţie finanţată ca la nebuni şi prost croită –, dar în zonele respective suprafaţa de contact între nevoile reale din piaţă şi ceea ce şcoala oferă este de aproape 100%. Întotdeauna copiii aceia ştiu exact unde intră, ce fac, care este programa respectivă şi care sunt joburile pentru care se califică. Relaţia dintre ceea ce înseamnă cauză-efect, respectiv pregătire de bună calitate şi carieră profesională este extrem de bine definită şi foarte eficientă.   

Cum sunt selectaţi în Germania elevii care ajung la profesională? La noi ajung cei cu note mici.   Există cultura muncii oneste, în primul rând. Nu că dacă sunt de fiţe şi fac nişte şmecherii şi dau nişte tunuri împuşc 1.000 de euro şi m-am scos. Acolo, cultura muncii există în societate ca atare. În al doilea rând, componenta de învăţământ profesional este foarte consistentă în ansamblul învăţământului liceal; repet, două treimi din ofertă este de aşa ceva. Cu alte cuvinte, în timp, s-a cristalizat şi s-a aşezat exact această cultură în care în mod firesc copiii se duc. Şi în al treilea rând, mesajele de promovare în spaţiul public sunt inteligent şi înţelept propagate.

ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională