Revista presei
26 iunie 2020
Colegiul Național C.D. Loga Timișoara, locul 4 pe țară la Evaluarea Națională
- hotnews.ro
Educație și polarizare. România în două viteze
- scoala9.ro
Examenele s-au terminat, iar notele pe care le primește educația românească sunt subiect de contestație. În cea mai dificilă vară din anii 90 încoace, cifrele și studiile arată o societate din ce în mai ruptă în două, fără notă de trecere la materiile solidaritate și echitate. În acest context, este periculos să cădem și testul sincerității.
Un comunicat World Vision Romania susține și el că accesul la educație și prezenţa la evaluare scad cu cât comunitatea este mai săracă. Școlile cu cea mai mare rată de absenteism la Evaluarea Națională 2020 se află în comunităţile cele mai vulnerabile, cu foarte multe familii sărace, monoparentale sau cu mulți copii, fără locuri de muncă ori care lucrează cu ziua, parte din grupuri marginalizate, cu populaţia majoritară de etnie romă.
În contextul pandemiei, elevii dezavantajați au avut cel mai mult de suferit, pentru că tranziția la predare și activități de învățare online nu este însoțită de politici educaționale incluzive, chiar dacă Consiliul European semnala statelor membre, încă din 2014, importanța dezvoltării instrumentelor de învățare online. Raportul Consiliului Europei din 20 mai 2014 privind formarea profesorilor poate fi consultat aici. Pentru a înțelege mai bine situația actuală am parcurs mai multe studii și am sintetizat cele mai importante date.
România are 15 elevi/studenți la un profesor și o populaţie şcolară în scădere. Câteva date pe scurt despre sistemul de educație în anul școlar care se încheie
- hotnews.ro
- Populaţia şcolară a crescut comparativ cu anul şcolar/universitar precedent în învăţământul profesional (+11,4%), învățământul superior (+1,8%), învățământul antepreșcolar și preșcolar (+0,3%), respectiv în învățământul postliceal și de maiștri (+0,1%).
- Numărul absolvenţilor din anul şcolar/universitar 2018-2019 a fost de 503.100 elevi şi studenți, în creștere uşoară (+0,3%) comparativ cu anul şcolar/universitar precedent.
- În anul şcolar/universitar 2019-2020, aproape jumătate din populația școlară s-a regăsit în învățământulul primar și gimnazial (46,0%), iar circa o treime în învățământul liceal şi cel antepreșcolar și preșcolar (17,5%, respectiv 15,6%), arată datele transmise joi de Institutul Național de Statistică.
- Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul profesional, învățământul superior, învățământul antepreșcolar și preșcolar și învățământul postliceal și de maiștri sunt nivelurile care au înregistrat creşteri ale populației școlare (+10.300 elevi, +9.600 studenți/cursanți, +1.400 copii și respectiv +100 elevi).
- În învățământul postliceal și de maiștri au fost înscriși 92.500 elevi, fiind însă cel mai puţin reprezentat nivel educaţional din totalul populaţiei şcolare (2,6%).
- Învăţământul primar şi gimnazial, precum și cel liceal au cunoscut diminuări accentuate ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2019-2020 faţă de cel anterior (-31,0 mii, respectiv -11,5 mii).
- Populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (94,9%) în unităţile şcolare publice, iar 5,1% în unităţi şcolare private.
- În anul universitar 2019-2020 au fost înscrişi în învăţământul superior 543.300 studenţi/cursanți, din care 54,6% au fost studente/cursante.
UNIUNEA EUROPEANĂ - Comisia Europeana a realizat proiectul pentru bugetul UE pe 2021. Romania trebuie sa propuna rapid proiecte, daca vrea sa "fie in cartiʺ
- ziare.com
Proiectul de buget pe 2021, consolidat de instrumentul Next Generation EU, directioneaza fonduri catre domeniile in care acestea pot avea cel mai mare impact, in functie de nevoile cele mai importante in materie de redresare ale statelor membre ale UE si ale partenerilor nostri din intreaga lume.
Fondurile vor contribui la reconstructia si modernizarea Uniunii noastre, prin incurajarea tranzitiei verzi si a tranzitiei digitale, prin crearea de locuri de munca si prin consolidarea rolului Europei la nivel mondial.
Bugetul reflecta prioritatile Europei relevante pentru asigurarea unei redresari durabile.
In acest scop, Comisia propune sa se aloce:
– 1,34 miliarde euro programului Europa digitala, pentru apararea cibernetica a Uniunii si sprijinirea tranzitiei digitale;
– 3 miliarde euro Mecanismului pentru interconectarea Europei, suma destinata investitiilor intr-o infrastructura de transport moderna, de inalta performanta, pentru a facilita conexiunile transfrontaliere;
– 575 de milioane euro Programului privind piata unica, 36,2 milioane euro si, respectiv, 127 de milioane euro programelor de sprijinire a cooperarii in domeniul fiscal si vamal;
– 2,89 miliarde euro programului Erasmus+, pentru a investi in tineri, si 306 milioane euro pentru sectorul cultural si cel creativ, prin intermediul programului Europa creativa;
– 1,1 miliarde euro Fondului pentru azil si migratie si 1 miliard euro Fondului de gestionare integrata a frontierelor, pentru a consolida cooperarea in materie de gestionare a frontierelor externe, precum si politica privind migratia si azilul;
– 55,2 miliarde euro politicii agricole comune si 813 milioane euro Fondului european pentru pescuit si afaceri maritime, pentru fermierii si pescarii din Europa, dar si pentru consolidarea rezilientei sectorului agroalimentar si a sectorului pescuitului si asigurarea anvergurii necesare a actiunilor de gestionare a crizelor;
– 228 de milioane euro Fondului pentru securitate interna si 1,05 milioane euro Fondului european de aparare pentru a sprijini autonomia strategica si securitatea europeana;
– 1,9 miliarde euro asistentei de preaderare, pentru a-i sprijini pe vecinii nostri, inclusiv pe cei din Balcanii de Vest.
ROMÂNIA EMIGRATĂ - Românii din Huelva vorbesc despre rușinea de-a fi „căpșunari”, despre speranțele cu care au plecat din țară și despre viața pe care și-au construit-o în Spania
- teleleu.eu
Cizmele de cauciuc se afundă în noroiul și bălțile din solarii. Dimineața e frig și umezeală în Palos de la Frontera, dar peste câteva ore femeile vor transpira sub plasticul care acoperă rândurile de căpșuni, își vor da jos gecile și hanoracele și vor rămâne în bluzele cu mânecă lungă care le protejează pielea de soare.
Mâinile lor se mișcă cu repeziciune, desfac frunzele, găsesc căpșunile coapte, le culeg și le așază în lădițe: cele mici dedesubt, cele mari deasupra. Fructele putrezite le aruncă într-o găleată. Spinările lor încovoiate înaintează printre rânduri – nimeni nu se îndreaptă de spate până când lădițele de 10 kilograme nu s-au umplut. Atunci femeile se ridică și le duc la camion, unde Adi, șeful de câmp, le aranjează pe paleți.
Alina, Dana, Elena, Irina, Mihaela, Stela, Vali, Iuliana, Mariana și toate celelalte românce din câmpul de căpșuni se vor îndrepta astăzi de spate de 15 ori – în medie, o muncitoare culege 150 de kilograme de căpșuni într-o zi obișnuită. Femeile sunt vesele și vocile lor se aud de la capătul câmpului. Multe poartă fard de pleoape, rimel, ruj și un strat gros de fond de ten, care le protejează fața de soarele puternic din Andaluzia.
În câmpurile de căpșuni din provincia Huelva o să întâlnești două feluri de români: muncitorii sezonieri care vin în Spania trei-patru luni pe an, în timpul campaniei de cules, și pe cei care s-au stabilit aici împreună cu familiile lor. Am documentat acest material în perioada februarie-martie, când coronavirusul încă părea un pericol îndepărtat pentru românii din Palos de la Frontera.
Alina avea 24 de ani când a venit în Spania, în 2004. „Jumătate din viață mi s-a dus aici”, spune ea. „Aici mi s-au dus tinerețile, aici l-am cunoscut pe mi vida.” A plecat din Vaslui pentru că toți prietenii și toate cunoștințele ei mergeau la muncă în Spania.
PIAȚA MUNCII - În căutarea primului job. Cu ce calități sau abilități poți compensa lipsa de experiență
- revistacariere.ro
Pentru studenți sau absolvenții acestui ciclu de învățământ, căutarea primului loc de muncă reprezintă o provocare. Unii și-au luat deja primul job din timpul facultății, dar nu au ținut cont de provocările lui și s-au trezit că au probleme în a-și finaliza studiile. Alții însă, au fost mai precauți, au ales internshipurile în domeniu sau au decis să se canalizeze doar pe studiu în acești ani. Cine a greșit, cine a procedat corect? De fapt, cât de mult valoarează facultatea când tinerii fără experiență vor să se angajaze? Pe ce ar trebui să pună accent pentru a avea succes în căutarea primului job, unul care să îi ajute în carieră, nu să le îngreuneze traseul profesional? Ce competențe și abilități urmărește un angajator atunci când are în față un angajat la început de drum? La toate aceste întrebări și multe altele avem astăzi răspunsuri oferite de Marian Crăciun, directorul Departamentului de Consiliere și Orientare în Carieră din cadrul Universității București și Cristina Scărlătescu, Recruitment Manager, Bia Human Resource Management Services.
Tinerii preferă joburile care au legătură cu domeniul facultății absolvite
“După datele statistice din 2018, cam un sfert dintre studenții ciclului I și cam trei sferturi dintre cei ai ciclului al II-lea sunt angajaţi. Aproximativ jumătate dintre studenții de la licență, care lucrează, au o poziție în domeniul studiilor pe care le urmează; în cazul masteranzilor, două treimi urmează un master care coincide cu domeniul în care sunt angajați. Un alt aspect relevant este cel al antreprenorilor, mulți dintre studenții noștri, fie de la master, fie de la licență, având propriile afaceri. În anul 2019, datele statistice nu sunt cu mult diferite”, ne-a prezentat un tablou general Marian Crăciun.
STUDIU: Circa 85% dintre români au făcut doar achiziții de bază de la declanșarea pandemiei COVID-19
- economistul.ro
- Peste 40% dintre români s-au concentrat în această perioadă pe depășirea dificultăților vieții de zi cu zi și pe cheltuielile zilnice, iar un procent similar a adoptat o atitudine statică
- Peste 50% declară că actualul context i-a determinat să ia în calcul cumpărarea unei asigurări de viață
- 43% dintre cei chestionați doresc să achiziționeze o asigurare de viață online, inclusiv după ce restricțiile au fost ridicate
Circa 85% dintre români au cumpărat doar produse care să le acopere nevoile de bază, care țin de supraviețuire, siguranță și sănătate, de la decretarea stării de urgență, arată un studiu realizat de Aegon România în prima jumătate a lunii aprilie. Din punct de vedere al priorităților emoționale, s-a observat că majoritatea respondenților, 84%, s-a împărțit egal între cei cu o mentalitate orientată spre depășirea greutăților și cei care au rămas în expectativă. Astfel, rezultatele arată că aproximativ 42% dintre respondenți s-au concentrat în această perioadă pe valori precum grijă, stabilitate și învățare, iar alți 42% au adoptat o mentalitate bazată pe depășirea obstacolelor, explorare și divertisment, pentru a reuși să se detensioneze.
Principalele obiective ale cercetării au inclus determinarea modului în care românii s-au adaptat situației actuale, schimbările care au survenit în comportamentul lor de consum, percepția pe care respondenții o au cu privire la viitor, precum și identificarea nivelului de interes pentru asigurările de viață.
EDITORIAL - Piketty, Stiglitz, DSK, idei pentru relansarea economiei. Unde sunt economiștii „de dreapta”?
- rfi.ro
Recent, Valentin Lazea, economist șef al Băncii Naționale a României, a făcut o declarație, în nume propriu, în care spune că economiștii nu au niciun fel de credibilitate în societatea românească, nici în fața politicienilor, nici în fața publicului larg.
Ce se întâmplă, din acest punct de vedere, în lume? Apar idei și propuneri, în special din partea economiștilor de stânga. Un grup de economiști grupați în „Comisia Independentă pentru Reforma Taxării Companiilor Internaționale” a înaintat o serie de propuneri privind modificări ale legislației fiscale. Acestea sunt următoarele: introducerea unei taxări progresive pentru companiile digitale, aplicarea unei rate de impozitare crescute pentru companiile care activează în domenii de oligopol, stabilirea unei cote minime de 25% pentru impozitul pe profit la nivel mondial, pentru a pune capăt posibilității companiilor de a face optimizare fiscală, publicarea rapoartelor financiare, țară cu țară, ale companiilor care beneficiază de subvenții publice și publicarea datelor complete ale averii celor care au companii sau conturi în zone offshore.
Desigur, aceste propuneri se pot comenta în diverse feluri cu privire la realismul lor sau la șansa de a fi luate în seamă de decidenții politici, dar, trebuie spus, că ideile sunt susținute de Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie, și de Thomas Piketty, un economist francez de stânga, autor al cărților „Capitalul în secolul XXI” și „Capital și ideologie”. În cea mai recentă lucrare a sa, de exemplu, Piketty nu se sfiește să afirme că marile proprietăți trebuie naționalizate. Deci, accentul pe ideile de stânga este evident la cei doi economiști.
De asemenea, Thomas Piketty, susține într-un interviu în mass-media franceză că este nevoie de o creștere a alocărilor bugetare pentru universități, pentru a dezvolta domeniul cercetării. Argumentul economistului este acela că universitățile franceze au, de 10 ani, același buget, chiar dacă numărul studenților a crescut cu 30%. Desigur, Piketty propune și soluții pentru a mări finanțarea bugetară a universităților, respectiv impozitarea marilor averi.
