Revista presei
25 iunie 2020
Bacalaureat 2020: Trei elevi au fost eliminați din examen, în Timiș
- tion.ro
Elevii au fost eliminați miercuri, 24 iunie, din proba obligatorie a profilului – Matematică sau Istorie. Un elev dădea proba la Matematică, iar doi dădeau proba la Istorie – un candidat de la Liceul Gătaia, unul la Liceul Emanuil Ungureanu din Timișoara și unul de la centrul de la Liceul Casa Verde. Primii doi au fost prinși cu telefonul asupra lor, iar al treilea cu căști.
În Timiș, 4.336 elevi din cei 4.549 înscriși la proba de astăzi s-au prezentat la examen.
Peste 100 de candidați eliminați pentru fraudă sau tentativă de fraudă la proba de miercuri a Bacalaureatului. Niciun candidat cu temperatură
- edupedu.ro
La proba obligatorie a profilului, în cadrul Bacalaureat 2020, au fot eliminați miercuri, pentru fraudă sau tentativă de fraudă, 105 candidați, potrivit datelor anunțate de Ministerul Educației. Instituția precizează că la examenul de asttăzi nu au fost înregistrate cazuri de elevi cu temperatură peste 37,3̊ C.
138.104 candidați au susținut proba scrisă, iar 5.935 de candidați nu s-au prezentat. Dintre aceștia, 57 se află în izolare, iar 5 candidați erau spitalizați/în carantină.
Ultima probă, cea la alegere a profilului, va avea loc mâine, 25 iunie.
Primele rezultate vor fi afișate marți, 30 iunie, până în ora 12.00. Contestațiile pot fi depuse atât în format fizic, cât și electronic, în zilele de 30 iunie, în intervalul orar 16:00 – 19:00 și pe data de 1 iulie, în intervalul orar 8:00 – 12:00.
Sărăcia, motiv de absenteism la examene
- digi24.ro
Georgiana, elevă: O să fie bine! Am plecat, mămica mea!
Mama: Baftă! Mult succes!
Georgiana: Merci mult! Pa! Pa!
Georgiana dă azi examen la matematică. S-a trezit cu aproape 4 ore înainte de începerea probei, și nu din cauza emoțiilor. Era singura ei șansă de a ajunge la examen. Înainte de ora 7:00, o prietenă a venit, special, să o ducă la liceu, care este la 20 de kilometri depărtare de casa ei.
Mădălina Chițu, jurnalist Digi 24: Unul din doi elevi din România este din mediul rural. Mulți copii provin din sate unde nu există nici măcar o unitate de învățământ. Ca să poată să își continuie studiile, acești copii sunt nevoiți să facă zilnic naveta, iar pentru asta au nevoie de bani. Lipsa lor este principalul motiv pentru care o bună parte din copiii din anii terminali nu ajung la școală nici măcar în ziua examenului.
Oficial, în fiecare an, zeci de mii de elevi nu se prezintă la evaluarea națională și bacalaureat. Datele ministerului Educației arată că anul trecut mai bine de 16.000 de elevi nu au dat examenele, în timp ce în urmă cu doi ani, numărul acestora depășea 21.000.
Statistica se va menține și anul acesta. La evaluarea națională au fost raportați mai bine de 11.000 de absenți, iar numărul absenților de la bacalaureat sare de 9.500.
Cum ne furăm singuri căciula la Evaluarea Naţională
- adevarul.ro
Mare bucurie mare, în urma rezultatelor la Evaluarea Naţională. Cele mai bune rezultate din ultimii ani, un număr dublu de elevi cu media 10, comparativ cu anii trecuţi. Partea proastă este că avem şi tabloul învăţământului gimnazial oferit de testele PISA în decembrie 2019. Cui dăm crezare?
Sistemului nostru de evaluare, sau celui internaţional oferit de PISA? Criteriul ar fi PIB/locuitor al ţărilor aflate în fruntea clasamentului PISA, vs ţările aflate în coada clasamentului. Şi aflăm care sistem de evaluare este „defect”. Am auzit şi teoria că sistemul nostru de învăţământ şi de evaluare este mai bun, chiar dacă suntem săraci. Săraci, dar culţi! Rezultatele de la Evaluarea Naţională în comparaţie cu rezultatele de la testele PISA Să nu ne îmbătăm cu apă rece. Rezultatele de le Evaluarea Naţională nu sunt nici pe departe aşa cum se spune. Nu sunt nici măcar bune, pentru că sistemul nostru de evaluare este „varză”, nici pe departe îndreptat spre aflarea adevărului despre sistemul nostru educaţional.
Județele cu cei mai mulți elevi care au picat evaluarea națională: Ilfov, Teleorman, Giurgiu
- newsweek.ro
Cei mai mulți elevi care nu au luat examenul de evaluare națională au fost din județele: Giurgiu – 40%, Teleorman – 36%, Călărași – 32%, Ialomința – 30%, Ilfov – 32%. Procente mari de județe cu medii peste 5 au fost: Cluj, Brăila, București, Vâlcea cu peste 80% dintre elevi care au luat exmenul.
Dintre aceștia, 839 de candidați au încheiat examenul cu media generală 10 (zece). Rata de participare a fost de 93.00 %: 160.468 candidați prezenți, dintr-un total de 172.531 de elevi înscriși.
La proba de Limba și literatura română au obținut note peste sau egale cu 5(cinci) 135.101 candidați (83.9%), iar 4.587 candidați au fost notați cu 10 (zece).
La proba de Matematică, 112.651 candidați (70.2%) au note peste sau egale cu 5(cinci), iar 3.251 de candidați au obținut nota 10 (zece).
7 (șapte) elevi au fost eliminați din cauza unor tentative de fraudă, lucrările acestora fiind notate cu 1.
CERT-RO avertizează asupra unei campanii de phishing care are ca țintă utilizatorii Facebook
- profit.ro
O nouă campanie de #phishing, care are ca țintă utilizatorii Facebook, se propagă pe Facebook, avertizează Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO), pe pagina de Facebook. “Una dintre metodele preferate de atacatori în răspândirea conținutului malițios este aceea de a crea mesaje, e-mailuri sau chiar pagini false, care arată (din punct de vedere vizual) asemănător cu o notificare legitimă. Mai mult, fără o analiză atentă a provenienței mesajului, astfel de campanii pot fi convingătoare. Așa cum se poate observa din capturile paginilor care promovau astfel de conținut, mesajul postat avea ca obiectiv impacientarea utilizatorului, cu privire la blocarea contului personal, pentru răspândirea de informații false sau fraudă”, notează specialiștii.
Potrivit sursei citate, pentru a îl reactiva, atacatorii au inclus în text un link care ducea către un site de phishing, unde se colectau datele de autentificare ale contului de Facebook: https://urlscan.io/result/b9a19870-5fc4-4c41-9e4b-3193e24ec87c, scrie Agerpres.
ECONOMIE - FMI înrăutăţeşte semnificativ estimările privind evoluţia economiei mondiale în acest an. Consecințele pandemiei de coronavirus sunt mai grave decât s-a anticipat / Pentru România este previzionată o contracție de 5,8%
- g4media.ro
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere semnificativă estimările privind evoluţia economiei mondiale în acest an, deoarece efectele negative ale pandemiei de coronavirus (COVID-19) sunt mai accentuate decât s-a anticipat, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat miercuri de instituţia financiară internaţională.
Dacă în aprilie FMI estima că economia globală va înregistra în 2020 un declin de 3%, conform noilor previziuni instituţia financiară internaţională se aşteaptă la o contracţie de 4,9% în 2020. În 2021, economia globală ar urma să înregistreze un avans de 5,4%, faţă de 5,8% previzionat în aprilie.
FMI se aşteaptă la o contractare de 8% a economiei SUA în acest an, urmată de o creştere de 4,5% anul viitor, în timp ce zona euro ar urma să înregistreze un declin de 10,2% în 2020 şi un avans de 6% în 2021.
Pentru economiile emergente şi în curs de dezvoltare din Europa (unde este inclusă România), FMI se aşteaptă la o contracție de 5,8% în acest an, urmată de o creştere de 4,3% anul viitor.
DOCUMENTAR - Planul, proiectele și hărțile megaproiectului de relansare economică a UE propus de Institutul de Studii Economice din Viena. România – între marii beneficiari
- cursdeguvermnare.ro
Institutul pentru Studii Economice din Viena propune un plan de investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro, care s-ar putea realiza în următorii zece ani, cu sprijinul Fondului de revenire economică propus de Comisia Europeană și dezbătut la ora actuală de liderii europeni. Proiectele s-ar axa pe sănătate publică, infrastructură de transport și energie/reducerea dependenței de carbon.
România ar putea fi unul dintre cei mai mari beneficiari ai unui astfel de plan, aflându-se pe harta principalelor proiecte de infrastructură propuse de institut.
Proiectele sunt structurate pe doi piloni, statele membre urmând să contribuie cu circa 500 de miliarde de euro. Cea mai mare parte a banilor – 1.500 de miliarde de euro – ar fi dedicată finanțării unor proiecte ”cu adevărat europene”, care să creeze valoare adăugată pentru toate statele membre.
”Criza indusă de pandemie, survenită în urma crizelor financiare și a datoriilor din zona euro, reprezintă o provocare uriașă. Răspunsul trebuie să țină cont de provocările structurale pe termen lung și, mai ales, de provocările induse de schimbările climatice. Uniunea Europeană ar trebui să se ridice la nivelul acestor provocări printr-un program de reformă ambițios pe termen mediu.
O schiță a unui astfel de program este prezentată, cu titlu ilustrativ, în acest studiu, dar factorii de decizie au la dispoziție multe opțiuni”, notează specialiștii institutului vienez.
