Revista presei
24 iunie 2020
Prin accesarea platformei de admitere a UVT, candidații sunt mai aproape ca oricând de viața studențească
- ziuadevest.ro
Universitatea de Vest din Timişoara, cea mai importantă universitate comprehensivă din vestul României, este pregătită pentru desfășurarea admiterii online, grupând într-o singură adresă web, https://admitere.uvt.ro/ toate datele necesare pentru informare, pre-înscriere, înscriere, clasificare și confirmare a locurilor, în cadrul admiterii 2020, pentru toate programele de studii ale celor 11 facultăți componente.
Din 6 iulie, prima zi de admitere, se vor derula etapele de admitere realizate exclusiv online, pentru toate programele noastre de studii. Oferta UVT este atractivă pentru un set de opțiuni deosebit de cuprinzător, integrând 11 facultăți, oferind 75 de programe de studii universitare de licență și peste 80 de programe de studii universitare de masterat, din 34 de domenii de studii universitare diferite, precum și studii doctorale în 22 domenii.
„Fiecare candidat la facultate își dorește să găsească universitatea viselor sale, care să îi ofere achiziții de valoare, de toate tipurile, prin conducerea unei învățări de performanță, prin cercetare, prin participarea la viața unei comunități complexe și chiar la unele evenimente unice, academice, artistice sau sportive.
Toate aceste ingrediente ale unei oferte universitare dorite de viitorii studenți se regăsesc acum în pachetul de beneficii pe care noi îl garantăm celor ce se îndreaptă spre admiterea la UVT. Le garantăm noilor candidați că vom căuta împreună calea prin care ei își vor împlini cea mai bună versiune a lor, la terminarea facultății, așa cum o spune și îndemnul sub care suntem cunoscuți în plan internațional: Become Your Best!”, declară rectorul universității, prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea.
Evaluare Națională în Timiș. Cele mai multe medii sunt între 8 și 8,99
- tion.ro
Cei mai mulți elevi din Timiș au obținut la Evaluarea Națională medii între 8 și 8,99 – 19.02 la sută. Nu mai puțin de 81 de elevi din Timiș au luat medii între 1 și 1,99 la Evaluarea Națională. Este vorba despre rezultatele la examen înainte de contestații.
Din cei 4.948 de elevi, absolvenți de clasa a VIII-a, care au participat la Evaluarea Națională, 3.788 au obținut medii peste 5, conform Inspectoratului Școlar Județean. Medii între 1 și 1,99 au avut 81 de elevi (un procent de 1,64 la sută). 238 de elevi au luat medii între 2 și 2,99 (4,81 la sută), iar 384 medii între 3 și 3,99 (7,76 la sută). Au obținut medii între 4 și 4,99 un procent de 9,24 dintre elevii care s-au prezentat la examen – 457. Medii între 5 și 5,99 au obținut 494 de elevi din Timiș (9,98 la sută), iar medii între 6 și 6,99 au luat 685 de elevi (13,84 la sută). Medii între 7 și 7,99 au obținut 838 de elevi – 16,94 la sută, iar medii între 8 și 8,99 au luat 941 de elevi – 19,02 la sută. 809 elevi din Timiș au obținut la Evaluarea Națională medii între 9 și 9,99 – 16,35 la sută, iar 21 de elevi au obținut media 10 – 0,42 la sută.
Procentul de promovare în județul Timiș, la Evaluare Națională 2020, conform Ministerului Educației, este de 76,6%.
Contestațiile pot fi depuse în zilele de 22 iunie (în intervalul orar 16:00 – 19:00) și 23 iunie (în intervalul orar 8:00 – 12:00). Acestea pot fi transmise și prin mijloace electronice. În acest caz, candidații completează, semnează și transmit prin mijloace electronice și o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere. Pentru candidații minori, declarația-tip este semnată și de către părinții/reprezentanții legali ai acestora.
Rezultatele finale se vor afișa în 27 iunie.
În mintea generației nativilor digitali. Cum poate reîncepe școala? – Interviu audio cu prof. Mircea Miclea
- spotmedia.ro
Școala ar trebui să înceapă cel târziu la 1 septembrie, iar deciziile trebuie să fie locale. Viitorul este învățământul hibrid, combinație intre “față în față” și online. Trebuie să facem asta dincolo de criză, pentru mintea generației nativilor digitali, afirmă fostul ministru al Educației, prof. univ dr. Mircea Miclea.
Dacă vrem să devenim o țară prosperă trebuie să exportăm cunoaștere. Dacă vrem să exportăm cunoaștere trebuie să învățam, ca să învățăm trebuie să trecem la blended learning, spune prof. Miclea într-un interviu acordat spotmedia.ro.
Iată principalele declarații:
- Interzicerea discuțiilor teoretice, raționale despre o anumită temă este o reacție medievală și produce efectul invers decât cel scontat. Ce trebuie interzis este prozelitismul ideologic.
- Rectorii ar trebui să se coalizeze și Avocatul Poporului ar trebui să atace la CCR modificarea Legii Educației care interzice discutarea ideologiei de gen.
- Legea Educației a fost modificată fie pentru că se apropie campania electorală, fie din prostie.
- E clar că e nevoie de o educație sexuală, dar nu cred că trebuie transformată într-o materie.
- Ar trebui să încetăm să mai facem presiuni pe programa școlară. Cu cât sunt mai multe materii, cu atât capacitatea elevilor de a învăța este mai redusă.
- Mereu totul se face pe silozuri, pe discipline, pentru că așa e sfânta tradiție care la noi bate mereu inovația.
- Principalul efect al închiderii școlilor este de creștere explozivă a analfabetismului funcțional.
- În satele unde numărul de infectați e zero, ar fi trebuit reluată școala imediat după starea de urgență.
- Să se reia anul școlar măcar de la 1 septembrie, pentru recuperare, dar și ca măsură de siguranță.
- Viitorul este al învățământului hibrid, combinație de “față în față” și online.
- Noi facem la plesneală, pe genunchi, e o criză a gândirii strategice, o domnie a derizoriului în toată gândirea din România. Dacă gândim numai de azi pe mâine, trăim de azi pe mâine.
Anisie: Titularizarile se reiau la sfarsitul starii de alerta, iar examenele pentru definitivat in iulie
- ziare.com
Ministrul Educatiei si Cercetarii, Monica Anisie, a declarat marti ca examenele de titularizare vor fi reluate la finalul starii de alerta, insa cele pentru definitivat vor avea loc in luna iulie.
“Examenul de titularizare a fost suspendat pana la momentul incetarii starii de alerta. Cadrul legal impunea Ministerului Educatiei sa ia aceasta masura. Dupa cum bine se stie, prin Legea 55 a fost introdus de grupul parlamentar PSD un articol, articolul 27 alineatul 3, prin care s-a impus autoritatii publice sau institutiei publice sa nu mai poate organiza niciun fel de concurs. Asta a insemnat sa suspendam acest examen de titularizare pentru profesori si imediat ce va inceta starea de alerta si vom avea posibilitatea sustinerii acestui examen, o sa il sustinem. As vrea insa sa spun cadrelor didactice ca examenul pentru definitivare in invatamant ramane valabil si se va sustine in data de 22 iulie. Este important, profesorii trebuie sa stie ca vom continua cu examenul pentru definitivat si examenele pentru gradele didactice”, a declarat Monica Anisie la Realitatea Plus.
Evaluarea Națională. Efectul subiectelor usoare: 7838 note de 10 la română și matematică, aproape dublu față de anul trecut
- europalibera.org
Rezultatele la Evaluare Națională de anul acesta, când din cauza pandemiei de COVID elevii au ratat materia din semestrul al doilea și au avut doar două săptămâni de pregătire pentru examen, arată că 76,1% dintre elevii au obținut medii mai mari de 5. Un procent apropiat de cel din 2017. Numărul elevilor care au obținut media 10 ( în calculul căreia intră și media generală din clasele V-VIII) este 839, aproape dublu față de cel din 2019 (429 de elevi cu media generală 10 ), fapt deloc surpinzător ținând cont că subiectele de anul acesta au fost mult mai ușoare. Cu toate acestea, 23,9% din candidați au obținut medii sub 5, ceea ce le va permite să se orienteze fie spre școlile profesionale, fie spre colegiile tehnice.
Rata de participare la Evaluarea Națională a fost de 93%: 160.468 candidați prezenți, dintr-un total de 172.531 de elevi înscriși.
Faptul că subiectele au fost semnficativ mai ușoare decât cele din anul precedent se vede și din notele de 10 obținute la cele două materii principale. Astfel, în 2020 la proba de Limba și literatura română 4.587 candidați au fost notați cu 10, în timp ce în 2019 numărul notelor de 10 a fost de 1.956.
La proba de Matematică, în 2020 au obținut note de 10 (zece), 3.251 de candidați, în timp ce în 2019 numărul acestora a fost de 2.535.
CERCETARE - Despre ELI-NP sau cum se ambiționează România să piardă 25 de milioane de euro pe an
- contributors.ro
Pe 14 mai pe site-ul Extreme Light Infrastructure (ELI) a apărut o știre (link) care a trecut oarecum neobservată în România: Cehia, Ungaria, Italia și Lituania au început demersurile necesare pentru constituirea unui Consorțiu European de Infrastructură de Cercetare (European Research Infrastructure Consortium) numit ELI-ERIC. Marea Britanie a confirmat ca va fi “founding observer”. În acest articol încercăm să prezentăm implicațiile acestei acțiuni asupra celui mai mare proiect de cercetare românesc: ELI-NUCLEAR PHYSICS (Laserul de la Măgurele).
În opinia noastră posibila eliminare din ELI-ERIC ar fi un rezultat dezastruos pentru cercetarea românească și nu luăm în considerare numai costurile financiare de operare și mentenanță ale pilonului românesc. Costurile de imagine și încredere ale cercetării românești le pot depăși pe cele financiare. În același timp este cert că și Comisia Europeană încearcă din răsputeri să evite acest deznodământ pentru că această excludere reprezintă un eșec major și al acesteia. De aceea noi sperăm să se ajungă la o soluționare pozitivă a acestei situații prin includerea României în ERIC-ELI.
CULTURĂ ȘI SOCIETATE - „Mrs. America”, sau cum uneori nu e despre cine câștigă o dezbatere, ci despre câte voci se aud în ea
- pressone.ro
Din multe puncte de vedere, feminismul e un concept la fel de controversat în 2020 cum era și în anii ‘70. Dacă atunci amenința bunul mers al societății, unii zic acum c-ar fi redundant. Sigur, și atunci era acuzat de redundanță: femeile au votul, pot munci, nu le ține nimeni cu forța acasă, pentru că să modificăm Constituția?
Dar dincolo de poziția fiecăruia dintre noi față de curent în sine, „Mrs. America” e de văzut pentru oricine, indiferent unde stă în dezbaterea asta, din simplu motiv că îți arată, cu o doză de empatie pe care am văzut-o rar în filmele și serialele pe subiectul politicii americane și mai ales despre feminism, felul în care femeile acelea, ale căror voci s-au făcut auzite și au intrat în istorie în perioada respectivă, nu sunt doar figurine 2D din carton al căror unic scop e să demonstreze o idee.
Schlafly, Gloria Steinem, Shirley Chisholm – prima femeie de culoare din Congresul american și primul candidat de culoare la președinția SUA, Betty Friedan – autoarea cărții „The Feminine Mistique”, care a aprins scânteia mișcărilor feministe din anii ‘70, sau Bella Abzug, toate sunt personaje rotunde, cu vieți, cu istorii personale diferite, care nu cad întotdeauna de acord.
Interzicerea identității de gen în școli este un discurs al urii transformat în lege. Cum se face incluziunea la Harvard - Interviu cu Luca Istodor
- spotmedia.ro
Luca Istodor este coordonator de proiect la Asociația Accept și organizator al Super, un festival de filme realizate de adolescenți. De curând a început să lucreze și la un nou proiect: festivalul internațional de film queer ART200, aflat la prima ediție, care se va desfășura toamna aceasta în București. Este proaspăt absolvent al Universității Harvard din SUA, specializarea sa principală fiind studii de gen și sexualitate, iar cea secundară – studii de film. Crede în dezvoltarea culturii, artei și teoriei queer în România. Este pasionat de călătorii și ocazional face scurt-metraje.
Ce NU se înțelege despre identitatea de gen și ar trebui spus astfel încât să ne dăm cu toții seama ce înseamnă cu adevărat?
Toată lumea are o identitate de gen. În fiecare zi, în fiecare oră, ne exprimăm și performăm în moduri care țin de identitatea noastră de gen, comportamente care sunt construite social și pe care le învățăm încă de mici. Trăim într-o societate unde sexului biologic, observat de medici și părinți la naștere, e automat asociat cu identitatea de gen “corespunzătoare” (sexul biologic, care, apropo, nu este nici el binar, întrucât există persoane intersex, despre care însă nu vorbim aproape deloc în România). Fie că e vorba de hainele pe care le purtăm, de culorile pe care le asociem cu un anumit gen, de anumite gesturi pe care le considerăm “masculine” sau “feminine”.
Cu toții am fost învățați, la un moment dat, să facem astfel de asocieri – fie de părinții care ne cumpărau mașini dacă suntem băieți și păpuși dacă suntem fete, fie de școli unde uniforma consta în fustă pentru fete și pantaloni pentru băieți. Dar aceste asocieri nu sunt “naturale” sau “fixe”, ci depind foarte tare de contextul social, cultural și istoric. Culoarea roz a început să fie “pentru fete” abia după Primul Război Mondial – înainte de asta, se găsesc articole și reclame care sugerau exact opusul – că rozul e pentru băieți întrucât e o culoare mai “puternică”. În multe societăți și culturi era acceptat și chiar celebrat un al treilea gen, cu diverse denumiri și semnificații de la cultură la cultură. Și exemplele pot continua.
