Revista presei

24 decembrie 2019

Licean în ’89

Cum arătau programul, ținuta, timpul liber și viitorul pentru un elev de liceu din România comunistă.

În decembrie 89, pâlcuri de elevi intrau pe porțile liceelor din România, purtând pantaloni de stofă, sarafane care le descopereau genunchii fragezi și cămăși bleu, pe care aveau cusute numere matricole care îi dădeau de gol în rarele momente când chiuleau. Purtau cu ei genți sau serviete, manuale și caiete la sfârșitul cărora desenau floricele, scriau poezii sau jucau X și O. Erau serioși și respectuoși cu profesorii lor, cărora li se adresau, aproape întotdeauna, cu apelativul „tovarășe”, iar în timpul liber citeau mult, făceau sport sau se plimbau pe străzile tocite ale acelorași orașe în care învățau. Unii dintre ei ieșeau în găști carele suplineau lipsa părinților, fraților, surorilor sau prietenilor rămași la sute de kilometri, pe care apucau să-i vadă doar în vacanțe. Mai purtau cu ei fricile și visurile, speranțele și iubirile – închipuite sau nu – ale adolescenței.

În ultimii ani, eu și fratele meu, cu un an jumătate mai mic, ne trezeam destul de devreme ca să apucăm să ne încălzim până plecăm. Era foarte frig în casă, cu toate radiatoarele și ce mai puneam noi. Pentru că începeam orele la 8 dimineața, ne trezeam la 7, 7 fără ceva, noroc că eram aproape de liceu. Făceam vreo 10-12 minute de mers pe jos. De obicei, serveam un mic dejun, dar era destul de subțirel, ceva pâine cu margarină sau cu gem. (Anca Popescu, clasa a XII-a la Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava).

Sâmbăta se organiza discotecă. Invitam clase de la liceele de fete, liceele Pedagogic și Sanitar din Constanța. Veneau două-trei clase de acolo și se întâlneau cu două-trei clase de la noi, era muzică și se dansa. Începuse rapul – MillyVanilly, MC Hammer -, se dansa fox în doi și, evident, cele mai așteptate erau blues-urile. Alcoolul era absolut interzis, pentru că aceste dansuri nu aveau loc într-un local, erau organizate de noi, în liceu, și totul era destul de oficial. Se anunța cu o săptămână înainte, participau și profesori, care trebuiau să ne țină sub supraveghere. (Dragoș Chirilă)

Ce (mai) știe despre Revoluție generația care n-a prins-o

O adolescentă, elevă la un liceu din Timișoara, prezintă, la 18 decembrie 2019, un scurtmetraj despre începuturile revoluției în orașul în care s-a născut. Filmulețul l-a făcut împreună cu câteva colege special pentru ocazia la care-l prezintă. Vorbește englezește fără cusur, e dezinvoltă, mobilă, răspicată. În doar două-trei minute cât durează filmul, oricine e pe planeta asta, având sau neavând habar de revoluția română ar înțelege ce miză uriașă au avut acele câteva zile pentru țara în care au avut loc. Imaginile teribile ale Timișoarei acelor zile, pe care le vom mai fi văzut în anii de atunci, sunt dublate de o voce care vorbește despre neuitare și jertfă. Eroul filmului și eroul regizoarei adolescente e un mare rănit al revoluției de la Timișoara: tatăl ei. Ca ea, în aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București, sunt o puzderie de elevi la diverse licee din țară: Craiova, Brașov, Pitești, Constanța, Caracal, București. Grupați în echipe de trei sau patru, toți au un cuvânt de spus în zilele acestea de aducere aminte. Fiecare echipă are de prezentat filmulețul pe care l-a pregătit despre Revoluția din 89 și despre libertatea dobândită de părinții lor atunci.

E greu imaginabilă diversitatea unghiurilor de vedere, maturitatea mesajelor și creativitatea minidocumentarelor despre care vorbesc. Gazda evenimentului „30 de ani de libertate”, ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii, domnul Andrew Noble e de părere că filmele ar trebui să beneficieze de o promovare largă.

Cele mai frumoase 10 fotografii științifice ale anului 2019

Un pește-clovn între tentaculele albe ale unei anemone de mare, un nor straniu în formă de con răsturnat, un spectaculos halo lunar… Royal Society, instituția britanică care promovează cunoașterea naturii, a ales recent cele mai frumoase fotografii științifice ale anului. Începând din 2015 Royal Society organizează un astfel de concurs, în care oamenii sunt încurajați să surprindă un fenomen științific interesant. 

Fotografia care a câștigat lasecțiunea Astronomie surprinde un halo (o aură) în jurul Lunii, pe cer, deasupra unei păduri, la Moghilev, în Belarus. Este un fenomen observat în general pe timp geros și când umiditatea este ridicată. Fotografia a fost realizată de Mihail Kapychka. 

Mircea Miclea, despre strategii eficiente de învățare pentru elevi: „Un profesor bun ar trebui să îi învețe pe elevi nu numai conținutul, ci și strategia de învățare cea mai eficientă pentru disciplina aceea”

„Un profesor bun ar trebui să învețe pe elev nu numai ce anume să învețe, respectiv conținutul disciplinei pe care-l predă, ci și care sunt strategiile cele mai eficiente de a învăța disciplina aceea”, susține profesorul universitar Mircea Miclea, psiholog și fost ministru al Educației.

Acesta a vorbit într-un interviu pentru ebsradio.ro despre două strategii pe care tinerii le pot adopta dacă vor să învețe în profunzime și să înțeleagă materia.

Mircea Miclea: Un profesor bun ar trebui să învețe pe elev nu numai ce anume să învețe, respectiv conținutul disciplinei pe care-l predă, ci și care sunt strategiile cele mai eficiente de a învăța disciplina aceea. Din păcate, în liceu predarea se reduce la a dicta un număr de propoziții, elevii iau notițe și după aceea sunt ascultați în funcție de cât de bine reproduc aceste notițe, de cele mai multe ori. Prin urmare, nu se pune deloc accent pe ce este mai eficient să înveți: care e strategia cea mai eficientă de învățare; doar înveți un anumit conținut. Și atunci ajungi la facultate fără să știi care sunt strategiile eficiente de învățare.

În condițiile în care, însă, profesorii nu sunt capabili, sau nu au timp, sau nu sunt disponibili ca să-ți explice ce anume trebuie să utilizezi ca strategii de învățare, care sunt strategiile de învățare eficiente, îți revine ție sarcina, mai ales când ești la facultate, să vezi care este strategia mai bună de învățat la cutare materie și te duce la succes și care nu este.

Altfel spus, reflecția proprie asupra cum înveți te ajută să-ți descoperi strategia cea mai eficientă de învățare.

 

Revoluția din 1989, în manualele de istorie. Două fraze la clasa a IV-a, o jumătate de pagină la clasa a XII-a

La 30 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989, manualele de istorie relatează sumar faptele și întâmplările despre unul dintre cele mai importante evenimente din istoria recentă a țării, potrivit analizei Edupedu.ro, realizată pe baza manualelor publicate de ministerul Educației pe platforma manuale.edu.ro.

Istoria românilor și implicit Revoluția din Decembrie 1989 sunt studiate în clasele a IV-a, a VIII-a și a XII-a. În România, istoria românilor se studiază la școală în mod cronologic, începând din antichitate până în prezent, așa că evenimentele din Decembrie 1989 sunt prezentate în toate manualele consultante abia la finalul claselor respective, succint, fără legătură cu faptul că în luna decembrie, în fiecare an, au loc comemorări și evocări ale acelor momente de la Revoluție. În plus, în luna iunie, când are loc lecția despre Revoluția din 1989 (pentru că în toate programele aprobate de ministerul Educației, pentru schimbarea de la regimul comunist la cel democratic este alocată o singură oră de curs), în săptămâna 33-34 din cele 35 ale unui an școlar, elevii sunt aproape în vacanță, sau cu gândul la examenele care-i așteaptă, potrivit profesorilor care predau istorie, având în vedere că sunt în clase terminale, respectiv a VIII-a și a XII-a.

Tehnologia, clima şi politica au marcat deceniul care se încheie. "Turbo-deceniul" 2010-2020

Sindromul “Text Neck”, #MeToo şi Netflix – la finele anului 2009 nimeni nu s-ar fi gândit că totul se va schimba radical în doar zece ani de zile. Tehnologia, clima şi politica au marcat deceniul care se încheie.

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională