Revista presei

23 ianuarie 2020

Elevii vor putea circula, din toamnă, doar cu carnetele de elev

“Începând cu anul şcolar 2020-2021, elevii vor circula gratuit pe baza carnetului de elev, vizat de către unitatea şcolară, sens în care ministerele implicate vor elabora un proiect de act normativ”, a anunţat Ministerul Educaţiei. Decizia a fost anunţată după o şedinţă la sediul ministerului la care au participat ministrul dezvoltării, un secretar de stat din Transporturi şi reprezentanţi ai Consiliului Naţional al Elevilor şi ai Asociaţiei Elevilor din Constanţa     Luni, la sediul ministerului, a avut loc întâlnirea de lucru convocată de Monica Anisie. Au participat ministrul Lucrărilor publice, dezvoltării şi administraţiei, domnul Ionel Scrişoteanu, secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, însoţiţi de echipele tehnice, precum şi reprezentanţi ai Consiliului Naţional al Elevilor şi ai Asociaţiei Elevilor din Constanţa.

1. Pe termen scurt, pentru a debloca situaţia decontării transportului elevilor, este necesară emiterea unei Ordonanţe de Urgenţă pentru modificarea art. 84 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Modificarea este necesară pentru a pune în concordanţă legislaţia cu decizia Curţii Constituţionale a României, care a statuat că decontarea pe „bază de abonament” este neconstituţională, deoarece creează o diferenţă de tratament juridic între elevii care pot prezenta abonament şi elevii care, din diferite motive obiective (de exemplu, lipsa transportului în comun), nu pot prezenta abonament, dar pot prezenta alte acte doveditoare.   2. Ulterior, în termen de 30 de zile, se va elabora o Hotărâre de Guvern care să abroge HG 863/2016 pentru aprobarea metodologiei de calcul şi stabilirea tarifului maxim per kilometru aferent abonamentului de transport şi să prevadă noi tarife maximale;   3. Începând cu anul şcolar 2020-2021, elevii vor circula gratuit pe baza carnetului de elev, vizat de către unitatea şcolară, sens în care ministerele implicate vor elabora un proiect de act normativ.   Elevii au confirmat participarea la întâlnirea de lucru de săptămâna viitoare, care are drept temă discutarea hotărârii de Guvern menite să abroge HG 863/2016.

 

Orban, la instalarea lui Ciuparu în funcția de secretar de stat pentru Cercetare: UE va acorda aproape 6 miliarde de euro pentru specializarea inteligentă. Toate mecanismele să fie orientate spre realizarea de proiecte eligibile

“Cred că e o premieră să particip la instalarea unui secretar de stat, dar am ținut să fiu prezent la preluarea oficială a funcției de către profesorul Dragoș Ciuparu, pentru a da un semnal puternic legat de faptul că guvernul nostru consideră că cercetarea este pilonul fundamental pe care se poate construi evoluția în bine a societății”, a declarat premierul Ludovic Orban, la conferința de instalare a Secretarului de stat pentru Cercetare, Dragoș Ciuparu. De remarcat că la conferință a fost prezent la prezidiu și președintele Consiliului Rectorilor, Sorin Cîmpeanu, recent trecut de la Pro România la PNL, iar în sală au fost reprezentanții institutelor naționale de cercetare-dezvoltare (INCD).

Orban a afirmat că Uniunea Europeană “va acorda în exercițiul viitor financiar extrem de multe resurse pentru specializare inteligentă, adică cercetare, inovare, digitalizare”. “Concentrarea tematică pe specializarea inteligentă este de 35%. Imaginați-vă că, la bugetul propus de Comisia Europeană, din FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională), 35% înseamnă aproape 6 miliarde de euro. Acești bani pot fi accesați ușor“, a punctat Orban.

Prezența lui Sorin Cîmpeanu, președintele CNR, la prezidiu vine în contextul în care una dintre marile lupte din Ministerul Educației și Cercetării o reprezintă, în perioada aceasta, evaluarea școlilor doctorale. Numirea unui secretar de stat responsabil cu Cercetarea pune sub semnul întrebării metodologia de evaluare a școlilor doctorale. Noile reguli vor fi decise de actualul secretar de stat pe universitar – Gigel Paraschiv, apropiat al președintelui CNR, sau de Dragoș Ciuparu – cel care în 2011 a lansat inclusiv evaluarea institutelor naționale de cercetare-dezvoltare.

La instalarea oficială în funcție a lui Ciuparu au fost prezenți în sală reprezentanții institutelor naționale de cercetare-dezvoltare (INCD), cu care ministrul Educației și secretarul de stat au avut discuții imediat după încheierea ceremoniei.

ECONOMIE GLOBALĂ - Valentin Lazea / “It’s the ecology, stupid!” Economia în epoca resurselor limitate (I)

Problema este că economia globală nu s-a adaptat aproape deloc la aceste provocări, generate de resursele limitate:

  • știința economică nu încorporează în modelele sale limitarea creșterii cauzată de resurse neregenerabile. Milioane de economiști și miliarde de oameni cred în continuare că un ritm de creștere economică perpetuă de 1 la sută pe an într-un stat dezvoltat sau de 3 la sută pe an într-un stat emergent ar fi nesatisfăcător (chiar dacă populația stagnează sau crește mai încet, adică PIB/locuitor se îmbunătățește);
  • metodele economice de producție, îndeosebi din industrie, se bazează în continuare pe paradigma epuizării resurselor neregenerabile existente; de ce să treci la autoturisme ecologice atâta timp cât mai există o picătură de petrol în pământ?
  • așteptările economice ale publicului sunt în continuare modelate de un comportament consumerist: telefoanele mobile și calculatoarele trebuie reînnoite la doi ani; automobilul la 5 ani și mobilierul la 10 ani (iar cele vechi pot să ajungă la groapa de gunoi).

 

Într-adevăr, se pare că economia este domeniul cel mai puțin adaptat, atât teoretic cât și practic, să facă față noilor provocări. De aceea, totul trebuie regândit, începând cu educația din școala primară, trecând prin marketing și modele macroeconomice și terminând cu formarea așteptărilor publicului. Cum să faci acest lucru în cadrul economiei de piață, păstrând libertatea și democrația – iată marea  provocare.

ECONOMIE - George Haber, unul dintre cei mai puternici români din Silicon Valley, finanţează o investiţie de 5 mil. euro într-o unitate de producţie a roboţilor autonomi în parcul Eurobusiness Oradea

Compania clujenă Braintronix, care activează în domeniul cercetare-dezvoltare, va investi 5 mil. euro într-o unitate de producţie a roboţilor industriali în parcul industrial Eurobusiness II Oradea, pe o suprafaţă de teren de 20.000 mp. Proiectul presupune construirea unei hale de producţie/linii tehnologice/birouri în suprafaţă totală de aproximativ 12.000 mp, unde se vor produce roboţi (piese şi asamblare). Proiectul iniţiat de compania Braintronix este susţinut de International Technology Solutions, firma de investiţii în tech a antreprenorului Adrian Diaconu, şi de milionarul George Haber, un antreprenor de succes din Sillicon Valley, care este originar din Oradea, potrivit unui comunicat de presă al primăriei Oradea.

’’Aceasta reprezintă o investiţie foarte importantă pentru Oradea, în condiţiile în care revoluţia roboticii autonome mobile, care va pătrunde şi transforma masiv toate straturile activităţilor economice, este abia la început, iar leaderii viitori ai acestei pieţe vor apărea în anii următori. Echipa Braintronix este alcătuită din experţi internaţionali, în mare parte de origine romană, din zona roboticii, computer vision, logisticii 4.0 şi venture capital în tech şi robotică. Resursa umană din anumite domenii va fi înlocuită de roboţi autonomi mobili eficienţi, uşor de programat de către utilizatori, care vor permite o reducere puternică a costurilor de producţie, o creştere a productivităţii, un răspuns la lipsa de forţă de muncă în anumite zone şi o reducere a activităţilor umane sensibile şi riscante’’, se arată în comunicatul de presă al primăriei Oradea, care deţine parcul industrial Eurobusiness.

ANTREPRENORIAT - La dans cu zeul ceramicii

Am făcut tot un fel de artizanat, mai exact ilustraţie, adică vin tot dintr-o zonă în care măiestria nu e totul, dar contează foarte mult. Am absolvit Universitatea de Vest, Facultatea de Arte şi Design cu unica dorinţă de a deveni profesoară la Liceul de Arte Plastice din Timişoara. M-am răzgândit foarte repede când, printr-o întâmplare fericită, am ajuns să lucrez pe un post de grafician într-un studio de design. De aici şi până la ilustraţie a fost un pas mic şi unul puţin mai mare de la ilustraţie la ceramică ilustrată, dar iacătă-mă, cum se spune în Banat (sau aici am ajuns, ca să fie şi pe înţelesul cititorilor din celelalte regiuni).

Antreprenoriatul ocupă timp, e clar, dar el este un mare proces creativ. Eu nu îl văd separat de munca de creaţie. E un alt fel de muncă de creaţie, una foarte complexă şi destul de diferită de cea cu care am fost obişnuită la şcoală. Poate că antreprenoriatul pune procesul creativ acolo unde suntem mai puţin obişnuiţi să-l vedem şi scoate procesul creativ de acolo de unde credem noi că ar sta în întregime. Chiar şi într-un business aşa de mic, ai nevoie de colaboratori. 2 persoane fac munca de bază, însă vreo 10-15 colaboratori ne susţin toată nebunia.

10 priorități pentru România în următorul deceniu. În educație s-au mărit salariile și ce am obținut? Creșterea analfabetismului funcțional la 42%

Anul 2020 este critic din perspectiva semnalului pe care îl lansează cu privire la dezvoltarea României pentru următorul deceniu. Guvernul actual (interimar) a început bine și a rezolvat o parte din problemele acumulate în ultimii ani, dar încă nu-și asumă măsuri revoluționare curajoase de teamă să nu piardă voturi. Mentalitatea trebuie schimbată, iar teama de voturi pierdute trebuie înlocuită de curajul și ambiția de a câștiga voturile tururor românilor.

Avem nevoie de măsuri vizionare și sustenabile al căror efecte pozitive depășesc ciclul electoral și generație actuală. De ce? Pentru ca o guvernare cu obiective stabilite doar pe termen scurt va cauza falimentul pe termen lung!

În ultimele trei decenii majoritatea planurilor de guvernare au vizat perioada mandatului politic, puțini au fost cei preocupați de ce lasă în urmă! Majoritatea au guvernat pentru electoratul lor, nu pentru toți românii. Mandat după mandat, orizontul pe termen lung arată efectele negative acumulat în ultimele trei decenii.

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională