Revista presei

21 mai 2019

UVT Liberty Marathon la a doua ediție, la Timișoara, în 2 iunie

Universitatea de Vest din Timișoara promovează și anul acesta un mod de viată sănătos și de socializare prin organizarea celei de-a doua ediții a manifestării sportive de alergare Liberty Marathon duminică, 2 iunie 2019.

Evenimentul se adresează oricărei grupe de vârstă, cu niveluri diferite de pregătire și rezistență. Vor fi cu patru curse competitive, Marathon 42 km, Semimarathon 21 km, Cros 14 km și Cros 7 km, si două curse populare, de 4 si 2 km.

Participă aproximativ 1500 de alergători din Timișoara și din orașele învecinate (inclusiv din Ungaria și Serbia).

Plecarea și sosirea au loc în zona din fata clădirii centrale a Universității de Vest. Startul se va da la ora 9.00.

Câștigătorii vor primii premii în bani în valoare totală de 10.000 de euro.

Bullying în școli. Mărturii de groază ale unor victime: Erau 5 și le ziceam „Mai lăsați-mă în pace că am deja vânătăi”

Hărţuirea la şcoală devine un fenomen îngrijorător. Romania este pe locul 3 din cele 42 de țări europene în care a fost investigat bullyingul, potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. 17 la sută dintre copiii de 11 ani recunosc: au agresat colegi cel puțin de trei ori luna anterioară studiului. Proporţia creşte la 23 de procente pentru categoria de vârstă 13 – 15 ani. Efectele sunt devastatoare: există riscul ca agresorii să devină delincvenţi, iar victimele, pacienţi.

„De la a te închide în tine şi a deveni introvertit, a experimenta depresii, poate chiar sinucidere, până la a deveni agresor. În sensul că îţi exprimi furia în diverse moduri, supărându-te pe tine sau pe celălalt”, explică Gelu Duminică, sociolog.

Părinţii trebuie să observe rapid când copiii sunt hărţuiţi de colegii de clasă şi să acţioneze. Altfel, victimele nu se vor mai putea concentra la învăţătură şi în cele din urmă vor ocoli şcoala.

Copiii martori la hărţuielile de la şcoală sunt, la rândul lor, victime tăcute. De cele mai multe ori, dezvoltarea lor este afectată de cultura pasivității, fricii și vinovăției. Pe de altă parte, lipsa de reacție înseamnă acceptarea tacită a bullyingului. Prin urmare, elevii trebuie încurajați să intervină, să ia apărarea celor atacaţi.

PLAN DETALIU / Domnul Olivian, învățătorul copiilor de la marginea satului

– Dar nici mama nu e acasă?

– Nu, au plecat amândoi părinții la muncă, în străinătate, se întorc peste trei luni.

Așa sună întrebările și răspunsurile din poveștile multor copii din România. Astăzi sunt, mai exact, 250.000 de copii în țara noastră care cresc fără unul sau ambii părinți acasă. Pentru mulți dintre ei, școala devine o sarcină neînțeleasă, iar temele o corvoadă la care nu au cui să ceară ajutorul. Peste 50.000 de copii din România abandonează școala anual, cei mai mulți fiind din mediul rural. Însă acest articol nu este despre probleme, ci despre soluțiile care au fost găsite. În comuna Breasta (județul Dolj), elevii din clasele primare care rămân singuri acasă, în grija bunicilor, sau cei care au dificultăți de învățare, primesc ajutor la teme și o masă de prânz la centrul „Școala după Școală”. Acolo, 40 de copii participă zilnic, după orele de curs, la activități de educație remedială și nonformală alături de învățătorul lor, Olivian Vașcu.

Eroism/antieroism la Festivalul Euroregional de Teatru Timișoara, TESZT 2019

Nouă spectacole extraordinare pot fi văzute în perioada 20-26 mai 2019 la Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” la a douăsprezecea ediție a Festivalului Euroregional de Teatru Timișoara – TESZT. Trupele invitate sunt din Novosibirsk, Grenoble, Antwerp, Ljubljana, Koln, Tatabánya și București, iar teatrul-gazdă își va prezenta cele mai recente două producții.

Selecția TESZT 2019 a fost construită în jurul conceptului de eroism/antieroism. Pe o scenă globală în care linia dintre Eroi și Antieroi se trasează adesea în spatele ușilor închise, teatrul re-devine un un instrument fin de cercetare a liniei mobile care desparte paradisul de infern. TESZT 2019 va cuprinde texte clasice în re-citiri contemporane, eroi în posturi tragice, forme estetice inovative, precum și o temă mai sensibilă ca oricând, a (anti)eroilor. Deși selecția inițială a fost restrânsă din motive obiective, TESZT 2019 subliniază importanța continuității evenimentului și prezintă nouă spectacole europene – TESZT rămâne cel mai curajos festival internațional de teatru din regiune.

Deschiderea festivalului o va face luni, 20 mai, Teatrul Stary Dom din Novosibirsk cu spectacolul „Sociopath/Hamlet”, o reinterpretare a personajului Hamlet cu efecte video, proiecții și muzică hip-hop în limba rusă. Festivalul se încheie duminică, 26 mai, cu producția gazdelor – „Henric al IV-lea”, director de scenă Victor Ioan Frunză.

Spectacolele sunt traduse în română, maghiară și engleză, în funcție de limba vorbită pe scenă.

Biletele s-au pus în vânzare online și casieria teatrului (între orele 10-13 și 16-19 de luni până vineri și 18-19 sâmbătă, iar pe durata festivalului între 10-19), prețul fiind de 40 lei, sau 30 lei cu reducere pentru elevi, studenți, pensionari, abonați și posesori card Cultura Plus. Spectatorii pot achiziționa și abonamentul TESZT5 pentru acces la cinci spectacole la alegere, cu prețul de 150 lei, sau 75 lei cu reducere.

Europa mea: Lupta culturală în şcoală

Mai nimeni din Austria nu este de acord ca fetele să poarte vălul islamic înainte de pubertate. Nici guvernul, nici opoziţia, nici profesorii, nici experţii în educaţie. Nici măcar imamii care apar în public nu susţin ideea. Comunitatea religioasă islamică – recunoscută public în Austria – se declară clar împotrivă. Deşi există un consens evident, tema a reuşit să agite spiritele în ţara aflată oricum într-o permanentă efervescenţă. În discuţiile online sau dezbaterile parlamentare tema continuă să preocupe. Atenţia sporită nu este direct proporţională cu relevanţa subiectului. Dar reprezintă dovadă clară a controlului pe care guvernul austriac îl exercită asupra opiniei publice.

Joi, Consiliul Naţional de la Viena a decis, în ciuda voturilor exprimate de opoziţia social-democrată din SPÖ şi de liberalii din “Neos”, ca elevelor din clasele primare să li se interzică să poarte vălul islamic. În cazul în care nu se supun, părinţii pot fi obligaţi la plata unei amenzi de până la 440 de euro. Nu a existat un motiv care să justifice această măsură. În unele landuri federale, precum Kärnten sau Burgenland, nu s-a înregistrat niciun caz de încălcare a legii. În Tirol ar exista 19 fete pentru care s-ar putea aplica noua măsură legislativă. Dar scopul a fost atins: mobilizarea simpatizanţilor împotriva islamului, acuzarea opoziţiei de capitulare şi polarizarea segmentului liberal al opiniei publice.

ÎN OGLINDĂ / Bobby Duffy, sociolog: “Ne înșelăm în aproape toate privințele”

“În toate studiile și în toate țările, oamenii se înșală substanțial cu privire la aproape toate subiectele abordate, inclusiv despre nivelurile imigrației, sarcina în rândul adolescentelor, rata infracțiunilor, obezitatea, tendințele sărăciei globale și despre cât de mulți dintre noi folosesc Facebook”, spune autorul britanic.

De unde vin, totuși, decalajele alarmant de mari dintre percepțiile noastre și realitate? Și cum reușim să “ne înșelăm în aproape toate privințele”, cum susține Bobby Duffy?

Confirmarea prejudecăților are un rol în crearea percepțiilor eronate. E un factor-cheie. Noi, ca oameni, când credem ceva, ne ținem cu dinții de acea credință, ne doare dacă trebuie să renunțăm la ea, este parte din identitatea noastră. Deci când cineva vine să ne spună că nu avem dreptate, încercăm să-l ignorăm. E nevoie de multă muncă de convingere ca să ne schimbăm opinia, iar asta se întâmplă foarte rar.

Am văzut asta în studiile pe care l-am făcut. I-am rugat pe oameni să ne spună cât la sută din cetățenii țării lor sunt imigranți, iar după ce ne-au dat un răspuns exagerat de mare le-am spus care este realitatea. Cea mai comună reacție pe care am primit-o a fost să ne spună că mințim – sau că ne înșelăm.

Oamenii nu pot să creadă că greșesc. Și nici nu vor. E dureros. Dacă ai o viziune asupra lumii, este greu să te desparți de ea – pentru că este integrată foarte adânc în identitatea noastră.