Revista presei

20 iulie 2020

Peste 1.500 de dascăli și absolvenți au participat la ceremonia de absolvire 2020 a UVT în Piața Libertății și online

Universitatea de Vest Timișoara a organizat ceremonia de absolvire dedicată promoției UVT 2020, sâmbătă, 18 iulie, începând de la ora 18.00, în Piața Libertății, în condiții de securitate și cu respectarea regulilor de distanțare anti-Covid19.

Spațiul din fața scenei de spectacol a avut o capacitate de 500 de locuri, cu respectarea regulilor legale de păstrare a distanțării fizice.

Manifestarea a fost organizată, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Timișoara, dar și cu TVR Timișoara, BCR, Flex, Atos, Nokia, Hella și Continental, live, în Piața Libertății, dar și online, prin aplicația Zoom și distribuită prin social-media.

Simultan cu desfășurarea evenimentului live (față în față), unde s-au aflat maxim 500 de absolvenți, alți peste o mie, studenți și dascăli, au participat la eveniment în mediul online, ca și alți invitați ai UVT.

În mesajul său rectorul Marilen Pirtea a spus:

”Noi la UVT suntem altfel. Iată că am găsit un format corect și eficient ca să fim  aici împreună în această perioadă dificilă. E un moment unic atât pentru noi ca universitate, cât şi pentru dumneavoastră ca şi absolvenţi.

Sunteţi o promoţie specială. E o ceremonie care se desfășoară atât live, cât şi digital. Sunteţi prima generaţie care a absolvit în vremuri grele. Tot o premieră este faptul că noi, împreună, studenţi şi dascăli, am dat un examen umăr la umăr: examenul digitalizării.”

 

GALERIE FOTO - Cum a arătat Ceremonia de Absolvire UVT 2020, organizată în Piața Libertății din Timișoara

Universitatea de Vest Timişoara a decis să organizeze şi un eveniment public „pe viu” pentru a le oferi studenţilor o ceremonie de absolvire. Evenimentul a avut loc în Piaţa Libertăţii şi le-a oferit tinerilor posibilitatea să sărbătorească primirea diplomelor într-un cadru deosebit.

Nu a mai fost doar o ceremonie virtuală, UVT nu s-a ţinut de cuvânt şi a făcut şi o ceremonie de absolvire „pe bune”. Sâmbătă seara, studenţii au putut să-şi ridice diplomele într-un cadru festiv, cu clasicele costume aferente evenimentului.

În faţa scenei amenajate în Piaţa Libertăţii au fost instalate 500 de scaune, pentru păstrarea distanţării sociale şi a portecţiei la coronavirus. În paralel cu evenimentului live, alți peste o mie, studenți și dascăli, au participat la eveniment în mediul online, ca și alți invitați ai UVT.

„E un moment unic atât pentru noi ca universitate, cât şi pentru dumneavoastră ca şi absolvenţi. Sunteţi o promoţie specială. E o ceremonie care se desfășoară atât live, cât şi digital. Sunteţi prima generaţie care a absolvit în vremuri grele. Tot o premieră este faptul că noi, împreună, studenţi şi dascăli, am dat un examen umăr la umăr: examenul digitalizării. Nu e uşor peste noapte să treci de la învăţământul faţă în faţă, la unul online, să predai, să examinezi, să comunici şi să schimbi toată paradigma educației de pe o zi pe alta”, a anunţat Marilen Pirtea, rectorul UVT, la eveniment.

COVER STORY - Gérard Mourou, laureatul premiului Nobel în Fizică 2018, a vizitat laserul de la Măgurele: Experimente pentru noi tehnologii nucleare de producere a energiei cu poluarea la minimum a mediului, pe agenda discuțiilor

Laureatul premiului Nobel pentru Fizică 2018, profesorul Gérard Mourou, a discutat cu cercetătorii de la centrul ELI-NP – proiectul cunoscut ca ‘laserul de la Măgurele‘ – lansarea unor “experimente legate de folosirea sistemului de laser de mare putere în elaborarea de noi tehnologii nucleare de producere a energiei cu poluarea la minimum a mediului”. Anunțul a fost făcut de oficialii centrului de la Măgurele, la finalul unei vizite de 3 zile efectuate de Mourou la ELI-NP. Amintim că laserul de la Măgurele a atins în martie 2019 o premieră în cercetarea mondială: a ajuns la 10 PW, puterea pentru care a fost construit, fiind cel mai puternic laser din lume.

“În perioada 14-16 iulie 2020, Profesorul Gérard Mourou, inițiatorul proiectului ELI, mentorul științific al proiectului ELI-NP, membru al International Scientifc Advisory Board al Centrului ELI-NP, laureat al Premiului Nobel 2018 pentru fizica, a vizitat Centrul ELI-NP”, a anunțat centrul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), într-un comunicat remis Edupedu.ro.

Echipa condusă de Nicolae Zamfir precizează că “discuțiile s-au axat pe detalierea viitoarelor experimente efectuate în colaborare de către echipa ELI-NP și echipa condusă de Prof. Mourou. În acest sens, ținând seama de potențialul enorm al Centrului ELI-NP pentru a oferi soluții la provocările globale legate de schimbari climatice și energie, s-au discutat, în particular, experimente legate de folosirea sistemului de laser de mare putere în elaborarea de noi tehnologii nucleare de producere a energiei cu poluarea la minimum a mediului”.

Raport: România stă prost la alfabetizarea științifică

România e încă departe de a avea  programe pentru educația științifică bazată pe investigație (n.r. Inquiry Based Science Education – IBSE), așa cum recomanda Comisia Europeană în urmă cu 13 ani, arată un raportul Harta educației științifice bazate pe investigație în Europa, publicat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale. Studiul ia în considerare stadiul implementării IBSE în 18 țări europene și în Turcia.

Educația științifică bazată pe investigație a intrat în curricula majorității statelor. În momentul de față, în cele 19 țări din UE și vecinătatea UE, analizate în raport, gradul de implementare a IBSE variază de la 1 – 3 elemente până la 8 – 9, atât în învățământul gimnazial, cât și la liceu.  În aceste țări, profesorii de științe au participat la  programe de pregătire continuă în predarea prin inquiry, iarîn cazul elevilor, aceștia  au fost evaluați  în special în privința competențelor legate de inquiry (competențe investigative și critice).

În România nu a participat decât în mică măsură, ca partener, în programele europene care au susținut inițiative în acest sens.

Încă nu se știe cum va începe școala în România. Cum este în Italia, Spania sau Bulgaria și ce strategii au autoritățile de acolo

Problema modului în care va începe noul an școlar din toamnă este discutată în această perioadă nu doar în România, ci și în alte state din Europa. În țara noastră, autorităţile nu iau în calcul momentan amânarea începerii noului an şcolar, fiind discutate mai multe scenarii, inclusiv cel în care fiecare școală va decide cum va începe cursurile. Dispute pe această temă sunt și în Italia, Spania va deschide școlile, cel mai probabil, pentru patru zile pe săptămână, iar Bulgaria pledează pentru prezența fizică în clase, mai ales pentru elevii mici.

Cum vor învăța copiii la școală din toamnă este principala întrebare pe care și-o pun elevii, profesorii și părinții. Şansele sunt mici ca şcoala să se desfăşoare normal. Cel mai probabil scenariu este acela ca unii copii să înveţe din sălile de curs, iar alţii din faţa tabletelor, apoi să se facă rocadă.

Totodată, ultimul scenariu luat în discuție este ca unităţile de învăţământ să decidă singure cum vor începe, la toamnă, anul şcolar: tradiţional, cu toţi copiii prezenţi în clasă, online, sau hibrid. Iar fiecare şcoală va stabili acest lucru în funcţie de situaţia epidemiologică din zona în care funcţionează. Inspectorii şcolari, directorii, experţii în Educaţie şi asociaţiile de părinţi spun că o astfel de decizie ar fi binevenită şi că Ministerul Educaţiei nu poate aplică un singur scenariu pentru câteva mii de şcoli.

 

 

Avertismentul lui Dorel Săndesc, cel mai cunoscut medic ATI din România

Numărul pacienților infectați cu coronavirus continuă să crească, iar odată cu el și numărul pacienților critici, care ajung în faze grave ale bolii, lucru care pune o presiune mare pe secțiile de terapie intensivă din spitale. Mai ales în condițiile în care în aceste secții ajung și pacienți în stare critică din cauza altor afecțiuni, care “nu au luat pauză pe perioada epidemiei”, atrage atenția Dorel Săndesc, medic ATI, președintele Comisiei de Anestezie-Terapie Intensivă din Ministerul Sănătății și vicepreședintele Societății Române de ATI, într-un interviu acordat HotNews.ro. Cu toate că s-a vorbit foarte mult despre numărul insuficient de paturi, Dorel Săndesc subliniază și cealaltă parte gravă a problemei – deficitul de personal din secțiile ATI, unde există doar circa 1.000 de medici și în jur de 800 de rezidenți. Acest lucru se poate transforma într-o “problemă majoră”, avertizează medicul Dorel Săndesc.

Dorel Săndesc este medic ATI, fostul șef al Secției de Anestezie-Terapie Intensivă de la Spitalul Județean de Urgență din Timișoara, președintele Comisiei de Anestezie-Terapie Intensivă din Ministerul Sănătății și vicepreședintele Societății Române de ATI, care reunește medicii ATI din țara noastră.

Info pe scurt:

 

  • 261 de pacienți infectați cu coronavirus sunt internați în acest moment în secțiile de Terapie Intensivă din spitalele românești. Numărul lor este în creștere în ultimele zile.
  • În România sunt undeva la 1.000 de medici ATI, plus aproximativ 800 de rezidenți ATI. “Dar sunt foarte multe spitale care nu au ocupat schema de personal prevăzută de normele în vigoare. Norme care sunt destul de bune. Cele mai multe spitale au deficit de personal, aici este problema”, subliniază medicul Dorel Săndesc, în interviul acordat HotNews.ro.

  • Soluția pe care o vede Dorel Săndesc: angajarea rapidă a medicilor, inclusiv a medicilor din ultimul an de rezidențiat, anul V. “Mai ales în condițiile creșterii semnificative a venitului personalului medical și, în special în această zonă ATI, în care sporurile sunt mari, sunt tot mai mulți medici ATI care doresc să își continue activitatea în România.”

  • Nici în ceea ce privește paturile de terapie intensivă nu stăm grozav, iar presiunea care se pune pe secțiile de terapie intensivă odată cu creșterea numărului de pacienți infectați este mare, pentru că automat crește și numărul de pacienți critici.

  • Dacă la începutul acestei crize, în primăvară, spitalele românești aveau în total 3.495 de paturi ATI, dintre care doar 1.730 dispuneau atunci de ventilatoare mecanice, între timp lucrurile s-au mai îmbunătățit – a crescut numărul de paturi și au fost achiziționate încă 400 de ventilatoare, explică medicul Dorel Săndesc.

  • Celor care nu cred în coronavirus sau cred că infecția cu virusul este cel mult “o simplă răceală”, Dorel Săndesc le transmite că “boala există și noi vedem că există și vedem, în forma ei maximă, cea mai gravă, câtă suferință poate produce, inclusiv moarte. Iar aceste lucruri simple, ele reprezintă de fapt soluția, singura soluție să diminuăm prețul pe care îl plătim. Este ocazia să ne mobilizăm cu toții, pentru că nu este mare lucru să respectăm aceste lucruri simple – o mască, spălatul pe mâini, distanțarea fizică de cei din jur.”

Cât costă închiderea școlilor când în joc e viitorul celei mai numeroase generații din istoria lumii. Ce planuri are România și ce se întâmplă la alții

Evoluția pandemiei de coronavirus va continua să împiedice deschiderea normală a școlilor în România, explica, recent, ministrul Educației, Monica Anisie. Potrivit oficialului de la București, cel mai bun scenariu care se prefigurează este acela al unui sistem hibrid (toate detaliile – AICI). De la anunțul ministrului și până în prezent însă, numărul cazurilor noi de Covid-19 a explodat în România, ducând la cifre-record pe care țara nu le-a înregostrat nici în vârful din primăvară al pandemiei. Mai mult, în spitalele din Capitală locurile d ela terapie s-au epuizat, aceasta fiind o altă premieră nefericită.

Dar care este situația în alte state, când vine vorba de redeschiderea școlilor? Și ce soluții există acolo unde guvernele se tem că redeschiderea școlilor ar putea declanșa fenomene în lanț, din punct de vedere sanitar, pe care cu greu le-ar putea pune sub control?

Mințile copiilor sunt pe punctul de a fi risipite, iar asta în toată lumea. Din cauza izbucnirii pandemiei de Covid-19, mai mult de 90% dintre elevi nu au mai putut merge la școală. De atunci numărul celor aflați în această situație a scăzut cu o treime, deoarece cursurile s-au redeschis în mai multe țări din Europa și Asia de Est. Însă în alte zone, progresul este lent.

În SUA, unele districte școlare, inclusiv din Los Angeles și San Diego, intenționează să ofere doar învățare la distanță atunci când începe noul lor an școlar. Guvernul din Kenya a aruncat la coș tot anul, lăsând copiii inactivi până în ianuarie. În Filipine, președintele Rodrigo Duterte spune că s-ar putea să nu lase niciun copil să se întoarcă la clasă până la găsirea unui vaccin. Africa de Sud a redeschis cazinourile, dar numai o parte din școli.

Este de înțeles că mulți părinți sunt speriați. Covid-19 este nou și încă puțin înțeles. Școlile sunt mari și aglomerate. Copiii mici nu vor remarca distanțarea socială. Atenție este cea adecvată, cu precădere atunci când cazurile sunt în creștere. Dar beneficiile redeschiderii școlilor depășesc de obicei costurile.

Noul coronavirus prezintă un risc scăzut pentru copii. Studiile sugerează că, pentru persoanele sub 18 ani, probabilitatea de a se îmbolnăvi este la o treime sau jumătate. Cei sub 10 ani, potrivit datelor britanice, prezintă un risc de 1.000 de ori mai redus de a muri decât adulții cu vârste cuprinse între 70 și 79 de ani. Dovada sugerează că nu sunt în special susceptibile să-i infecteze pe ceilalți.

În Suedia, personalul din creșe și școli primare (care aici nu au închise deloc) nu a avut mai multe șanse să ia coronvirusul decât cei care lucrează în alte sectoare. Un nou studiu, realizat pe 1.500 de elevi adolescenți și 500 de profesori care s-au întors la școală în Germania, a constatat că doar 0,6% aveau anticorpi împotriva virusului, mai puțin de jumătate din rata națională identificată de alte studii. Sigur, un focar apărut la o școală secundară din Israel a dus la infectarea a peste 150 de elevi și angajați. Dar cu luarea unor măsuri de precauție, riscul poate fi redus la minimum.

INTERVIU - Dr. Virgil Musta: Mi-e frică să nu ajungem ca în Italia cu oameni decedați pe străzi sau pe culoarele spitalelor

prognoză a guvernului arată că la jumătatea lunii august numărul de îmbolnăviri are putea ajunge la 1200-1.600 pe zi, dacă se continuă cu nerespectarea regulilor de protecție. Joi seară, Senatul a votat legea carantinei, dar va intra în vigoare abia săptămâna viitoare.

Medicul Virgil Musta, șeful secției de boli infecțioase de la Spitalul ”Victor Babeș” din Timișoara, explică, într-un interviu pentru Europa liberă, că cifrele sunt alarmante și, probabil, numărul de cazuri va crește exponențial în perioada următoare, ceea ce va face ca sistemul de sănătate să clacheze.

”Mi-e frică că vom ajunge în situația Italiei în care pacienții nu mai aveau unde să se interneze, formele grave rămâneau acasă, decedau la domiciliu sau poate pe străzi sau pe coridoarele spitalelor.”

Se impun măsuri pentru a determina oamenii să respecte regulile, dar ele vin cam târziu, spune doctorul Virgil Musta, care crede că mesajele negaționiste și conspiraționiste au fost transmise de profesioniști.

Europa liberă: Domnule doctor, prognoza guvernului spune că numărul zilnic de cazuri ar putea ajunge între 1200 – 1.600 la jumătatea lunii august. Vi se pare un scenariu posibil?

Virgil Musta: ”Da, este posibil. Nu am datele și nu sunt epidemiolog să pot face calculele acestea, dar modul în care crește de la zi la zi numărul de cazuri este, într-adevăr, îngrijorător pentru că există riscul ca aceste cazuri să continue să crească. Sunt cifre alarmante, pentru că de la acest nivel de peste 700, în spitale e deja o problemă. Sunt zone unde nu mai sunt locuri pentru pacienții cu Covid, iar terapiile intensive sunt ocupate în proporție de 100%. Chiar și la noi, la spitalul Victor Babeș din Timișoara, 95% din locuri sunt ocupate, iar terapia intensivă este și ea ocupată.”

Europa liberă: Care credeți că este cauza principală a acestei situații? România, cel puțin așa în prima perioadă, primele două luni și jumătate, se descurcase relativ bine, deci ce s-a întâmplat?

Virgil Musta: ”Într-adevăr, evoluția pandemiei a fost foarte bine ținută sub control până în momentul când lumea nu a mai dorit să respecte regulile, până când au intervenit toate aceste teorii conspiraționiste că virusul nu mai există, că și dacă există este o formă ușoară de boală, că nu e nevoie să purtăm mască, că e rușine să purtăm mască, că libertatea noastră este afectată dacă purtăm mască. Din acel moment, astfel de promovări făcute de profesioniști, de specialiști în domeniu au reușit să convingă o mare parte din populația României, sau măcar o parte din populație, că nu este nevoie să respecte nicio regulă. Aceasta este cauza principală pentru care la ora actuală avem foarte mulți pacienți.”

ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională