Revista presei

2 noiembrie 2020

LA UVT CULTURA ESTE CAPITALĂ - a avut loc primul eveniment din noua serie: un dialog pe tema „Securitatea, o poveste fără sfârșit”, moderată de profesorul și scriitorul Mircea Mihăieș, având-o ca invitată pe doamna Germina Nagâț, membră a Colegiului CNSAS

Înregistrarea dialogului purtat de profesorul și scriitorul Mircea Mihăieș, având-o ca invitată pe doamna Germina Nagâț, membră a Colegiului CNSAS, este disponibilă pe pagina de Facebook a evenimentului.

Universitatea de Vest din Timișoara îi îndeamnă pe toți cei dornici să fie cetățeni europeni ai culturii să își afirme cetățenia implicată și europeană aici, la UVT, unde cultura este de o importanță fundamentală, capitală. Indiferent de vârstă, profesie, loc de naștere, religie ori gen, fie că sunteți conduși de idei culturale prolifice ori dornici de mai multă cunoaștere și experimente culturale, vă invităm să luați parte în cadrul seriei de evenimente online „La UVT cultura e capitală”.

 

Prima zi de primar cu Dominic Fritz. El a avut întâlniri cu reprezentanții mediului economic, social și cultural

Noul primar al Timișoarei, Dominic Fritz, a ales un mod diferit pentru a-și începe activitatea pe post. El și-a programat o serie de întâlniri cu reprezentanții mai multor domenii de importanță majoră pentru dezvoltarea economică, socială și culturală a Timișoarei.

Primele discuții în calitate de primar au fost stabilite cu Corpul Rectorilor din Timișoara și cu directorul general al Inspectoratului Școlar Județean. Problemele aduse în discuție au fost cele care reprezintă actualitatea imediată generată de criza COVID-19 și soluțiile de rezolvare în ceea ce privește sistemul de învățământ preuniversitar în gestionarea cât mai eficientă a școlii online (situația achiziționării de tablete/ laptopuri și camere video). De asemenea, s-a discutat și despre lipsa spațiilor pentru cercetare necesare învățământului universitar, dar au fost prezentate și planuri de viitor privind modalități concrete de dezvoltare a infrastructurii universitare medicale prin construirea unui Spital Municipal Universitar și prin realizarea de proiecte europene comune.

MARȚI, 3 NOV, UVT - Security Challenges in the Balkans 2020 - 4th Edition

Universitatea de Vest din Timișoara, în parteneriat cu asociația New Strategy Center, organizează în data de 3 noiembrie 2020 cea de-a patra ediție a conferinței internaționale „Security Challenges in the Balkans”, fiind transmisă live pe site-urile organizatorilor (www.newstrategycenter.ro și www.uvt.ro/ro/security2020), în intervalul 09:30 -18:30. Evenimentul aduce la Timișoara invitați cu o vastă experiență profesională, pentru a dezbate provocările clasice și emergente de securitate din regiunea Balcanilor.

Temele incluse pe agenda evenimentului sunt următoarele:

✔️ ”The Balkans and the Security Challenges in the Pandemic Crisis. The Day After Tomorrow”
✔️ ”Security Challenges in the Balkans Region and the Great Power Competition”
✔️ ”Economic Crisis after Pandemic: Threats and Opportunities for Regional Cooperation”
✔️ ”Hybrid Warfare in the Balkans. Infodemics and not Only”

Conferința va beneficia de prezența oficialităților și reprezentanților mediilor academice din România, Italia, SUA, Bulgaria, Franța, UK, Croația, Serbia, Polonia, Turcia.

Revista Nature: De ce școlile nu sunt, probabil, puncte de răspândire intensă Covid-19

Datele culese prin studii din diverse părți ale lumii sugerează tot mai mult că școlile nu sunt puncte de răspândire a infecțiilor cu noul coronavirus, scrie revista Nature într-o sinteză în care reia multe dintre cercetările și observațiile făcute pe această temă, din vară până acum. Publicația trece în revistă documentarea relevantă care ar putea să explice de ce, ca regulă generală, nu au existat explozii de cazuri determinate anume de redeschiderea școlilor, în condițiile în care s-a constatat că e puțin probabil ca elevii cu vârste mici să răspândească virusul, dar cei mari au un grad mai mare de infecțiozitate.

Potrivit Nature, atunci când există răspândire în școală, numărul de îmbolnăviri este de obicei limitat. Pe de altă parte, cercetările existente arată că și copiii se pot infecta, iar cei mari au un risc mai mare decât în cazul celor mici să transmită virusul către alte persoane. Revista citată arată că nici acum nu le este limpede oamenilor de știință care este cauza acestor tendințe, cu implicații semnificative pentru copiii mari și pentru cadrele didactice.

Este citat Walter Haas, epidemiolog la Institutul Robert Koch din Berlin, potrivit căruia infecțiile Covid-19 sunt mult mai reduse în rândul copiilor, decât în al adulților la nivel global, deși în mod normal școlile și centrele de îngrijire ar fi mediul ideal de răspândire a virusului, deoarece presupun multe persoane adunate timp îndelungat în spații închise. Dar copiii “mai degrabă par să vină în urma celorlalți, în loc să determine ei situația”.

Studenția online: “Acel sentiment de vid interior cu care rămân după ore de deschis mail-uri, drive-uri și link-uri.”

Singura ocazie să-mi văd colegii și profesorii în carne și oase a fost la festivitatea de deschidere, cu masca de protecție pusă.

La cursuri nu ne vedem față în față, dar avem acces la spațiul personal al celorlalți. Atât cât permite camera device-ului, pot observa cum arată spațiul căruia colegul sau profesorul meu îi spune ”acasă”.

Chiar dacă văd un perete alb sau un fundal neclar, atitudinea fiecăruia și, în consecință, atmosfera generală, e mult mai relaxată. 

Ca să prind un curs de la 8 în condiții normale, efectuam un adevărat proces de pregătire. Acum, în ceea ce privește cursul online, pot striga ”Prezent!” fără ca măcar să mă fi ridicat din pat.

În mod similar, dacă voiam să plec de la un curs anul trecut, îmi asumam că voi fi observată. Cel puțin dacă nu așteptam până la pauză. Acum pot face asta fără să atrag atenția nimănui.

La prima vedere, aceste aspecte nu pot să figureze decât ca avantaje. E plăcut să știu că mă pot trezi cu 10 minute înainte de curs fără să pierd nimic. E reconfortant să mă pot deconecta cu un click atunci când simt că nu mai pot. Ceea ce se întâmplă uneori după vreo 6 ore în fața ecranului.

Globalworth finanțează prima strângere de fonduri pentru profesorii din România

Fundația Globalworth donează organizației Narada 30.000 de euro pentru prima platformă online care centralizează în timp real nevoile profesorilor și elevilor din Romania, generate de digitalizarea forțată a educației în contextul pandemiei.

Potrivit celor mai recente date oferite de Edu.ro, peste 7.100 de școli și grădinițe sunt deja în scenariile roșu și galben, ceea ce presupune educație exclusiv digitală. În acest context, Fundațiile Globalworth și Narada au lansat prima platformă narada.ro în care profesorii din România pot semnala problemele pe care le întâmpină și nevoile concrete pentru adaptarea la mediul de educație online. Este nevoie de o platformă unde proiectele de crowdfunding ale profesorilor să fie exprimate și să rezoneze în comunitățile care, astfel, se pot mobiliza pentru a facilita accesul elevilor din medii defavorizate la educația digitalizată.

Platforma de strângere de fonduri își propune să ajute peste 10.000 de copii și 100 de profesori. Aceștia pot sesiza nevoi și probleme precum: accesul la calculatoare și la internet; accesul la cataloage electronice și software de securitate online; dotarea sălilor din clasă cu echipamente IT; cursuri de formare pentru profesori, tehnologie pentru materiile de tip S.T.E.M. Ulterior, profesorii articulează proiecte de crowdfunding în care își mobilizează comunitățile pentru finanțarea lor.

Pandemia agravează și mai mult criza din educație din România: Analfabetismul funcțional s-a accentuat, iar abandonul școlar a crescut

Educația românească suferă, iar pandemia de coronavirus nu face decât să înrăutățească situația, potrivit unei analize realizate de organizația Salvați Copiii România. Analfabetismul funcțional s-a accentuat de când a început criza sanitară, iar abandonul școlar a crescut și el. Mulți elevi nu se pot adapta la noile sisteme de învățare sau nu au deloc acces la ele, așa că unii dintre ei renunță definitiv la școală. 

România este fruntașă în ceea ce privește abandonul școlar. Concret, 15,2% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani au finalizat doar opt clase sau mai puțin. Procentul este în creștere, deși în anul 2010 România și-a propus să ajungă la un procent de 11,3% în acest an.

Aproximativ 45.000 de copii renunță anual să se mai ducă la școală. Vorbim de elevi din ciclurile primar, gimnazial și liceal.

Mai  mult, educația românească se află în coada topurilor europene. Rezultatele copiilor din țară la evaluări internaționale se află la o distanță semnificativă față de rezultatele majorității celorlalte state evaluate, conform analizei realizate de Salvați Copiii România.

Concret, evaluările arată că peste 40% dintre copii au mari dificultăți în realizarea de calcule matematice simple, iar cunoștințele lor generale despre societate, oameni și univers sunt foarte limitate.

De asemenea, dintre elevii români dezavantajați social și economic, doar unul dintr-o mie a ajuns la rezultate de top la citire. Îngrijorător este și faptul că 41% dintre elevii români se plasează în aria analfabetismului funcțional.

Jurnal dintr-o viitoare capitală. Atenție, cad cărămizi!

De sindromul cărămizilor neliniștite suferă nu doar clădirile obișnuite, ci și cele istorice, care ocupă Centrul Timișoarei. E tragicomic, bunăoară, destinul clădirii din Piața Sf. Gheorghe, sediul primei instituții bancare din Timișoara, care a apărut menționată zilele astea în presa timișoreană într-un articol cu titlul funebru – A mai căzut un pic din clădirea din Piața Sf. Gheorghe. Un lăcaș sfânt al capitalismului lăsat de autorități în paragină este un act revoluționar anti-capitalist sau cel mai înalt grad de evlavie față de capitalism? În orice caz, sunt numeroase clădiri în Timișoara care ar trebui redenumite în A mai căzut un pic, și poate fiecare cu motivul ei unic și specific de-a se abandona ruinei, de la palatul Hilt-Vogel, din Piața Victoriei, pentru că oamenii nu-i pronunțau numele corect, la sediul PNL din Piața Unirii, pentru că nu toată lumea a votat cu PNL, la liceul Nikolaus Lenau, pentru că nu toți copiii învață, clădiri spre care arăți cu degetul și zici – A mai căzut un pic. Există 14.000 astfel de clădiri, iar 1.000 sunt considerate monumente.

ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională