Revista presei

2 iunie 2020

Monica Anisie, ministru al Educației, semnalează primul program postuniversitar de pregătire pentru utilizarea resurselor online în educație, care va începe la UVT

Premieră națională în educație: UVT lansează primul program postuniversitar pentru predare online, adresat în special profesorilor din preuniversitar

Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) organizează programul de studii postuniversitare de formare și dezvoltare profesională continuă „Resurse educaționale și digitale pentru instruire online”, dedicat formării cadrelor didactice din învățământul preuniversitar și axat pe desfășurarea activităților de predare-învățare-evaluare în regim online.

„Pandemia provocată de virusul SARS-CoV-2 a obligat atât unitățile de învățământ preuniversitar, cât și instituțiile de învățământ superior, să-și adapteze modul de desfășurare a activităților educaționale în regim online. UVT a valorificat această oportunitate în ritm accelerat, reușind să-și adapteze în doar câteva săptămâni toate activitățile de predare-învățare-evaluare la noul context, prin platformele de e-learning. Prin acest nou program, o premieră națională, împărtășim această experiență în domeniul predării online, acum foarte valoroasă, cu colegii noștri cadre didactice din învățământul preuniversitar. Este, cu adevărat, o premieră națională în educație, UVT lansând astăzi primul program postuniversitar de acest tip din România, destinat cadrelor didactice din preuniversitar, dedicat pregătirii acestora pentru învățământul în regim online”,subliniază rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Pirtea.

Programul de studii postuniversitare își propune să ofere participanților pregătirea necesară atât pentru utilizarea de metode didactice și pedagogice specifice în desfășurarea activităților educaționale online, cât și pentru utilizarea de instrumente digitale adecvate.

Durata programului este de 7 săptămâni, inclusiv examenul de certificare a competențelor, toate activitățile didactice desfășurându-se exclusiv online, iar absolvenții programului de studii vor obține un certificat de atestare a competențelor profesionale însoțit de suplimentul descriptiv, eliberat de Universitatea de Vest din Timișoara. Înscrierea candidaților pentru admiterea la programul de studiu se va face online. Perioada de înscriere se deschide astăzi, fiind stabilită pentru intervalul: 25 mai – 10 iunie 2020, cu 15 iunie 2020 – dată propusă pentru începerea programului.

Aici se află detaliile suplimentare ale programului: pagina DECIDD

Studenții vor beneficia de granturi de până la 100.000 de euro fiecare, pentru dezvoltarea afacerilor

Studenții, masteranzii și doctoranzii vor putea primi granturi cu o valoare între 40.000 și 100.000 de euro fiecare, pentru planurile de afaceri pe care vor să le dezvolte în mai multe domenii, precum industria creativă, IT, robotică, automatizări industriale, a anunțat, duminică, la Digi24, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș.

“Este o noutate pentru studenți, masteranzi și doctoranzi, pentru că de această dată pot beneficia de finanțare nerambursabilă pentru finanțarea propriilor lor afaceri. Este un program care are în primă etapă 20 de milioane de euro, urmând ca pe măsură ce se depun cererile de finanțare posibilitatea de suplimentare să ajungă la 150 de milioane de euro.

Beneficiază de un grant care are o valoare minimă de 40.000 de euro, până la 100.000 de euro, în funcție de numărul de locuri de muncă nou create, așa încât studenții pot să acceseze acești bani după ce au parcurs în prealabil cursul de antreprenoriat și și-au elaborat planul de afaceri, urmând ca mai apoi cele mai multe planuri de afaceri să fie selectate pentru a fi finanțate din fonduri europene.

Este o șansă a lor pentru ca să-și poată valorifica cunoștințele pe care le-au dobândit în timpul facultății, dar și a noastră ca țară ca să putem beneficia de cunoștințele pe care le au din timpul facultății și să le putem transfera în piață sub forma acestor planuri de afaceri și acestor business-uri pe care ei le propun pentru a fi implementate”, a afirmat oficialul din Guvern.

Ministrul a precizat că programul de susținere a afacerilor create de studenți face parte din planul de redresare a economiilor statelor UE, din care România beneficiază de aproape 32 de miliarde de euro.

“Este un pachet de măsuri pe care Comisia Europeană l-a anunțat iar noi avem obligația ca 15% din fonduri să le utilizăm pentru partea de susținere a tinerilor și mai ales în zona de antreprenoriat și formare a lor din punct de vedere profesional.

Cererile se vor depune începând cu data de 15 iunie la Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman. Vreme de două luni de zile, aceste cereri pot fi depuse conform celor anunțate și mai apoi toate etapele pe care le-am amintit se vor parcurge, astfel încât cele mai bune planuri de finanțare ale studenților, masteranzilor și doctoranzilor să poată fi finanțate din fonduri europene.

Diana, clasa a XII-a E: Am reușit să îmi văd toți colegii pe ecran, în fața mea, în același timp, iar discursurile și chipurile lor familiare m-au emoționat până la lacrimi

Pentru prima dată în istoria învățământului, cel puțin în România, elevii de clasa a XII-a au încheiat anul școlar online. S-au văzut pe internet, așa cum s-au văzut în ultimele două luni, iar Diana ne-a trimis câteva fotografii ca să ne arate că a păstrat tradiția și a îmbrăcat roba. Într-un mesaj emoționant ne-a povestit gândul cu care a încheiat ziua în care a absolvit clasa a XII-a E de la Colegiul Național ”Emanuil Gojdu”, Oradea.

“Ziua de azi a fost una emoționantă din mai multe puncte de vedere… împreună cu colegii mei și cu profesorii ce ne-au fost alături în toți acești ani, am marcat un eveniment inedit, trăit în împrejurări deosebite.

Inițial, credeam că festivitatea online nu se va putea compara cu cea obișnuită, de la școală sau teatru, dar emoțiile au fost mult mai copleșitoare.

Am reușit să îmi văd toți colegii pe ecran, în fața mea, în același timp, iar discursurile și chipurile lor familiare m-au emoționat până la lacrimi. M-am bucurat că am reușit să împărtășesc aceste clipe remarcabile alături de persoane dragi, și sunt nerăbdătoare să ne putem întâlni – sper că într-un timp cât mai scurt – la școală, pentru a trăi cu adevărat “ultimul sunet de clopoțel”.

SONDAJ - 55% dintre români consideră că școlile nu ar trebui redeschise nici în septembrie

Mai mult de jumătate dintre români consideră că școlile nu ar trebui redeschise nici în septembrie, dacă atunci vom avea același ritm al infectărilor cu SARS-CoV-2 ca în prezent, indică cel mai recent barometru IMAS, care a avut – la propunerea echipei Europa FM – un set de întrebări legate de educație. Mai exact, 55,% dintre respondenți nu ar vrea să fie reluate cursurile în unitățile de învățământ în aceste condiții, în vreme ce 39,6% ar fi de acord.

Ministrul Educației, Monica Anisie, a declarat, la începutul lunii mai, că școlile ar putea să nu se deschidă nici în septembrie, dacă noul coronavirus va reprezenta o amenințare la fel de mare ca acum.

Sondajul IMAS a fost realizat în perioada 8 – 27 mai pe un eșantion de 1.010 respondenți și are o marjă de eroare de +/- 3,1%.

Evaluare Națională 2020: Marți, 2 iunie, încep înscrierile / Bacalaureat 2020: Înscrierile încep miercuri, 3 iunie / Calendarul examenelor

Marți, 2 iunie, încep înscrierile pentru Evaluarea Națională. Absolvenții clasei a VIII-a se pot înscrie până în 5 iunie pentru susținerea examenului, iar prima probă o vor susține în 15 iunie. Pentru susținerea Bacalaureatului, înscrierile se vor desfășura de miercuri, 3 iunie, până în 10 iunie. Prima probă scrisă, cea la Limba română, va fi în 22 iunie.

Calendarul Evaluării Naţionale 2020:

2 – 5 iunie – înscrierea elevilor
15 iunie – probă scrisă: Limba şi literatura română
17 iunie – probă scrisă: Matematică
18 iunie – probă scrisă: Limba şi literatura maternă
22 iunie – Afişarea rezultatelor înaintea contestaţiilor (până la ora 14:00)
22 iunie (orele 16:00 – 19:00) – Depunerea contestaţiilor
23 iunie (orele 8:00 – 12:00) – Depunerea contestaţiilor
23-26 iunie – Soluţionarea contestaţiilor
27 iunie – Afişarea rezultatelor finale după soluţionarea contestaţiilor

Mircea Miclea, invitatul InspiraTIFF: „În România, în educație, avem insule de competență, într-o mare de mediocritate”

Mircea Miclea, fost ministru al Educației între 2004 și 2005, și una dintre cele mai importante voci din domeniu în România, este invitatul seriei de interviuri InspiraTIFF cu jurnalistul Mihnea Măruță, pe platforma de streaming TIFF Unlimited. Interviul poate fi vizionat gratuit pe unlimited.tiff.ro, de oriunde din lume, luni, 1 iunie, de la ora 20.00.

Mircea Miclea este psiholog, profesor la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației de la Universitatea Babeș-Bolyai, cercetător, fondatorul școlii cognitive în psihologia românească, cu o vastă experiență de practician și formator în psihoterapie, autor a numeroase volume și lucrări științifice. Acesta a discutat cu jurnalistul Mihnea Măruță despre educație, mentalități, lideri, frică, generația „fulgilor de nea”.

Principalele declarații:

La un moment dat, numele meu era Mister Five. Pentru că, de fiecare dată când mi se cerea să spun ce îmi doresc, spuneam: cinci. Cinci la sută din PIB pentru Educație, nimic altceva….
La un moment dat, nu vom mai avea păduri de tăiat, la un moment dat nu vom mai avea petrol de exportat, nu vom mai avea grâu suficient, dar mintea este inepuizabilă. Și trebuie să decidem: ce fel de țară dorim să devenim? O țară care exportă soluții și tehnologii sau o țară care exportă forță de muncă ieftină pentru cules sparanghel?
Noi, ca indivizi, trebuie să ne decidem: ce vrem să ne definească? Trecutul nostru, ce am făcut până acum, sau proiectele noastre – ce vrem să facem de acum încolo? Eu cred că cel mai bine, câtă vreme mai avem vlagă în noi, este să ne definim prin proiectele noastre: ce voi face mâine, poimâine. Pentru că, dacă mă definesc mai mult prin istoria mea, și nu prin ce voi face, eu voi deveni o anexă la trecutul meu, voi înainta spre viitor cu spatele.
Ce ne ține împreună acum, mai ales în aceste luni? Frica. Frica îi face pe cei mai mulți oameni să stea împreună, nu neapărat într-o coeziune, ci împreună. Și asta nu e bine. Frica nu construiește, frica te protejează, te poate ajuta să te aperi, dar cine se apără mereu nu câștigă niciodată.
Marii lideri, marile caractere apar în situații dramatice, nu apar în situații de confort. Nu ai lideri mari atunci când lucrurile merg bine aproape de la sine, când e progres. Situațiile excepționale creează oamenii excepționali. E o explicație de ce nu avem lideri. O altă explicație [pentru criza actuală de leadership] este și faptul că, din păcate, presa, dar și rețelele de socializare, a căutat mereu punctele vulnerabile ale oricărui om care încerca să se afirme, să se implice în viața socială. Nu cumva a condus la 20 de ani și a luat amendă pentru exces de viteză? Și, din cauza unui mărunțiș, care s-a întâmplat acum 20 de ani, imaginea lui actuală era complet uzurpată. Efectul unei asemenea atitudini, de a scormoni în biografia fiecăruia, este – cred – că i-a făcut pe foarte mulți oameni capabili să facă un pas în spate. Pentru că ei nu au biografii imaculate. Istoria nu e făcută de îngeri. Istoria e făcută de oameni reali, care au avut o viață reală.

CULTURA ÎN TIMPUL PANDEMIEI - Ministrul Culturii: Reluarea concertelor în spații închise, probabil când vom avea sub 30 de cazuri de COVID-19 pe zi

“Ministerul Culturii lucrează la propunerea pentru reluarea producțiilor de spectacol și concerte în spații închise. Deocamdată, discutăm cu Ministerul Sănătății să se permită reluarea repetițiilor”, spune la RFI, Bogdan Gheorghiu. Acesta a adus în discuție și situația concertelor și festivalurilor cu peste o mie de persoane.

Într-un interviu pentru RFI, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, spune că “Ministerul Culturii lucrează la propunerea pentru reluarea producțiilor de spectacol și concerte în spații închise. Deocamdată, discutăm cu Ministerul Sănătății să se permită reluarea repetițiilor, iar cu Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență am intrat în dialog pentru a actualiza calendarul reluării activității cu publicul, chiar și în spații închise”.

“În Austria, s-a permis deja reluarea spectacolelor în săli, în spații închise, dar acolo se înregistrează în jur de 10 îmbolnăviri pe zi, la nivel național. România în continuare are peste 100 de cazuri, așadar iată cam unde trebuie să ajungem, din punct de vedere epidemiologic, pentru a se permite și la noi reluarea graduală a spectacolelor în spații închise. Cel mai probabil, când va scădea sub 20, 30 de cazuri pe zi, la nivel național, și statul român va lua decizia de a se relua la aceste activități. Până atunci, să știți că deși noi am pledat pentru relaxare mai rapidă a normelor, însă epidemiologii consideră cu risc ridicat aceste spectacole în săli închise, pentru că este vorba despre de timpul petrecut de acele persoane în același spațiu. Este un timp îndelungat, de două ore, aproximativ, cât durează un spectacol sau un film, comparativ, pentru că mulți fac această comparație, cu un supermarket unde două persoane nu împart același spațiu pentru un timp îndelungat. De aceea, epidemiologii sunt reticenți în a permite reluarea spectacolelor sau permiterea reluării proiecțiilor cinematografice în spații închise”, explică Bogdan Gheorghiu.

Ce se întâmplă cu festivalurile și concertele cu peste 1.000 de participanți?”Nu credem că din punct de vedere al siguranței epidemiologice și din alte motive se va putea organiza vreun eveniment cu un număr atât de ridicat de participanți până la 1 septembrie”, a răspuns ministrul Culturii. Potrivit acestuia, pe site-ul ministerului se află în dezbatere publică un proiect de lege privind desfăşurarea evenimentelor cultural-artistice în contextul epidemiei de COVID-19 care interzice organizarea concertelor şi festivalurilor cu peste 1.000 de participanţi în România. „Până la data 31 august 2020, este interzisă organizarea evenimentelor, festivalurilor şi manifestărilor culturale, artistice la care sunt prezenţi peste 1000 de participanţi simultan, atât în spaţii închise, cât şi în aer liber, indiferent dacă accesul este gratuit sau cu plata biletului”, se arată în proiectul de lege care urmează să fie dezbătut și de parlamentari.

Numărul copiilor, în scădere cu 42 de mii față de anul trecut. Avem 4,1 milioane de copii, cei mai mulți locuiesc la oraș, iar 3,5 milioane erau înscriși la grădiniță și școală

La 1 ianuarie 2020, numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani, care aveau domiciliul în România, a fost de 4,1 milioane, în scădere cu 42 de mii comparativ cu anul anterior, potrivit Institutului Național de Statistică. De Ziua Internațională a Copilului, INS arată că ponderea minorilor în totalul populaţiei după domiciliu a fost, la 1 ianuarie 2020, de 18,7%, în scădere faţă de anii anteriori.

Câteva caracteristici:

Sunt mai mulți băieți decât fete. Ponderea băieţilor în segmentul de populaţie mai mică de 18 ani a fost, în ultimii ani, superioară (51,4%), comparativ cu cea a fetelor de aceeaşi vârstă;
Cei mai mulți copii locuiesc la oraș, dar copiii de la sat au o pondere mai mare în populația rurală. La 1 ianuarie 2020, în mediul urban aveau domiciliul 52,6% din numărul copiilor sub 18 ani, aceştia reprezentând 17,4% din totalul populaţiei urbane. In mediul rural, minorii au reprezentat 20,3% din totalul populaţiei rurale.
Pe regiuni, Moldova are cei mai mulți copii, ca pondere în populație. Cea mai mare pondere a copiilor de 0-18 ani s-a înregistrat în regiunea Nord–Est (20,7% din populaţia totală a regiunii), iar cea mai scăzută în Sud-Vest Oltenia (17,1%).
Pe judeţe, ponderea cea mai mare a copiilor sub 18 ani în populaţia după domiciliu a fost în judeţele Suceava (22,3%), Iaşi (21,4%) şi Bistriţa-Năsăud (21,1%). La polul opus, se află judeţele Vâlcea, Hunedoara, Brăila cu o pondere de 16,2% a minorilor în totalul populaţiei cu domiciliul în judeţ.
Cele mai puține nașteri din ultimii 50 de ani. În anul 2019 s-au născut 188 de mii de copii;
În anul 2019, rata de fertilitate a scăzut faţă de anii anteriori, ajungând la 35,3 născuţi-vii la 1.000 femei de vârstă fertilă (15-49 ani);
Cele mai ridicate rate ale natalităţii înregistrate în anul 2019, au fost în regiunile Bucureşti-Ilfov (9,4 născuţi-vii la 1.000 locuitori), Nord-Vest (9,3 născuţi-vii la 1.000 locuitori) și Centru (9,1 născuţi-vii la 1.000 locuitori), iar cele mai scăzute rate de natalitate s-au înregistrat în regiunile Sud-Est (7,6 născuţi-vii la 1.000 locuitori) și Sud-Vest Oltenia (7,4 născuţi-vii la 1.000 locuitori);
La începutul anului şcolar 2019/2020, populaţia şcolară era de 3,5 milioane, cuprinsă într-o reţea de învăţământ cu 7.001 unităţi şi 234 mii de cadre didactice;
Din totalul populaţiei şcolare, numărul copiilor din creşe şi grădiniţe era de 548 mii, al elevilor din clasele primare şi gimnaziale de 1,6 milioane, iar al celor din învăţământul liceal de 618 mii;
Pentru aceeaşi perioadă de referinţă, gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de vârstă şcolară a fost de 72,1%.

Ne găsești și aici:

Contact

Adresa: Bd. V. Pârvan 4, Timişoara 300223, Timiş, România
Locație: Parter (clădirea rectoratului)
Tel: +40(0)256.592.303
E-mail: dci@e-uvt.ro