Revista presei

18 februarie 2020

Proiecție unică la UVT a filmului „colectiv”, regizat de Alexander Nanau

oi, 20 februarie, cinefilii timișoreni sunt invitați la o proiecție eveniment a mult așteptatului film „colectiv”, regizat de Alexander Nanau, în prezența echipei de producție și a protagoniștilor, la Universitatea de Vest din Timișoara. Vor avea loc două vizionări, una de la ora 18.30 și una de la 21.00.

„colectiv” este „un film despre sistem versus oameni, despre adevăr versus manipulare, despre interes personal versus interes public, despre curaj și responsabilitate individuală”. Cutremurător și emoționant, filmul dezvăluie o rețea de corupție, minciuni și manipulări și urmărește povestea primului an de după incendiul din clubul „Colectiv”. Lungmetrajul reușește să introducă spectatorul în locurile cheie de după tragedie, în: redacții de ziare, cabinete de miniștri, coridoare de instituții, săli de ședințe.

Dezvoltare rapida pentru invatamantul profesional. Cu 30% mai multe clase in anul scolar 2020-2021

Planul de scolarizare pentru perioada 2020-2021 prevede o crestere cu 29% a claselor de invatamant profesional tehnic si profesional dual, comparativ cu cifrele din acest an scolar, in contextul in care piata muncii are nevoie de personal calificat, a declarat ministrul Educatiei si Cercetarii, Monica Anisie.

In acest sens, Ministerul a lansat campania “Meseria face diferenta”.
 
“Este o campanie de constientizare a importantei meseriei, pentru ca toti – decidenti si oameni de rand, intelegem cu totii ca este nevoie de forta de munca, de oameni bine pregatiti si aceasta campanie, de fapt, sa fie si in acord cu cererea de pe piata muncii pentru ca operatorii economici au nevoie de sprijinul nostru, al Educatiei, pentru a avea o forta de munca, spuneam mai devreme, calificata. (…) Este foarte important de stiut ca aceste clase (de invatamant profesional dual, n.r.) se fac numai in parteneriat cu operatorii economici. Ei vin catre inspectoratele scolare cu cerere, in felul acesta parteneriatul se realizeaza nu numai cu scoala, ci si cu Inspectoratul Scolar si, implicit, cu Ministerul Educatiei”, a declarat Monica Anisie.
 
Totodata, ea a mentionat ca este important ca parintii sa fie informati si despre faptul ca tinerii care urmeaza aceste forme de scolarizare isi pot continua studiile, daca doresc sa faca liceul sau o facultate. 

 

Ministrul Educației din Estonia explică pentru Edupedu.ro cum funcționează școala în țara europeană cu cele mai bune rezultate PISA 2018

“Școlile noastre au ajuns să înțeleagă faptul că, pentru a oferi abilități moderne și pentru a-i învăța pe elevii noștri să fie pregătiți în fața provocărilor moderne, calea digitală este singura posibilă”, spune ministrul Educației din țara europeană cu cele mai bune rezultate la testele PISA 2018, Estonia. În două sisteme – cel român și cel eston – care au multe puncte în comun în politicile fundamentale referitoare la învățământ, unde sunt diferențele care fac ca țara baltică să fie în top, iar România – printre ultimele în UE? În puncte esențiale – de la investițiile statului în domeniu, până la atitudinea față de învățare și tehnologii, reiese din interviul acordat în exclusivitate Edupedu.ro de către ministrul eston al Educației, Mailis Reps.

Țara baltică, având o populație de 1,3 milioane de locuitori, cheltuie 1,4 miliarde de euro anual pentru educație (circa 6% din PIB). România, cu 19,5 milioane de locuitori, are planificat un buget de 6,3 miliarde de euro pentru educație în 2020, doar 2,7% din PIB, în pofida promisiunilor de demult de a ridica procentul la 6%. Cheltuiala pentru Educație, pe cap de locuitor, este de aproximativ 320 de euro în România și 1070 de euro în Estonia.

 

FINANȚE PUBLICE - Ritmul de îndatorare ne duce la 60% din PIB în 2025: profilul României în Raportul Comisiei pe ”deficitul excesiv”

România a fost pusă vineri, 14 februarie, în fața raportului Comisiei Europene privind procedura de deficit excesiv, după depășirea semnificativă a pragului de 3% din PIB la finele anului trecut.
Deficitul de 4,6% din PIB pe anul 2019 consemnat de țara noastră a declanșat procedura prevăzută de articolul 126 (3) din Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene.

Raportul reamintește că România a fost plasată sub brațul preventiv al Pactului de stabilitate și creștere (abreviat SGP –Stability and Growth Pact în lb. englează) încă din primăvara anului 2017, după ce a înregistrat în 2016 o abatere semnificativă de la deja celebrul MTO (obiectiv pe termen mediu sau medium term objective în lb. engleză).

În lipsa unor măsuri care să readucă parametrii de echilibru financiar-bugetar, s-a ajuns în situația de a fi nevoiți acum să venim cu un plan mult mai clar de atenuare a dezechilibrului fiscal, care va fi suspus examinării la nivel european.

Din păcate, estimările pentru anii 2020 și 2021 sunt diferă deocamdată semnificativ între Bruxelles și București, cu observația că ecartul se majorează pentru anul viitor.

 

PIAȚA MUNCII - Cum se comportă angajaţii din Generaţia Z pe piaţa muncii. Cei din generaţia nouă sunt flexibili, dar mai puţin organizaţi, fac repede schimbări şi vor feedback constant: companiile nu îi înţeleg

„Salariul este un factor motivant pentru angajaţii tineri pentru că în primii ani de activitate factorii care îi stimulează sunt de natură materială: maşină, casă, să pot să fac un credit, să îmi întemeiez o familie.“

Angajaţii tineri care fac parte din Generaţia Z, născuţi după anul 1996, îşi doresc relaţii de muncă caracterizate de flexibilitate. De asemenea, vor feedback constant din partea angajatorului şi sunt mai puţin organizaţi decât cei din generaţiile anterioare, după cum spune Mihaela Feodorof, executive coach si business consultant la compania de consultanţă Performanceway.

„Profesioniştii din generaţia nouă sunt flexibili şi mai puţin organizaţi, lucru care nu înseamnă că una dintre caracteristici este favorabilă şi cealaltă este nefavorabilă. Flexibilitatea spune că angajatorul trebuie să îi ofere diversitate an­gajatului, să-l provoace constant, să nu-l ducă în muncă de rutină sau în acelaşi tip de proiecte. Această trăsătură justifică şi tendinţa de a pleca din companie atunci când nu se mai întâmplă nimic «suculent» în companie, când nu mai este nimic care să îi atragă“, afirmă Mihaela Feodorof.

DIASPORA - „De unde vii cu accentul ăsta?“

Astăzi locuiește în Franța, la granița cu Elveția, e manager de comunicare la o organizație internațională și face stand-up comedy în patru limbi, 10 țări și două continente.

Am fost cu Magda la un spectacol în limba engleză la Barcelona și la unul în franceză la Geneva, am vizitat-o acasă, în Prévessin-Moëns, la granița Franței cu Elveția, și în Ferney-Voltaire, la sediul World Medical Association, unde lucrează.  

Suntem într-un club din cartierul Gòtic din Barcelona, o zonă plină cu baruri de hipsteri, cluburi de noapte și restaurante. Am străbătut străzile aglomerate, unde limbile se amestecă; spaniolă, catalană și toate limbile imigranților și ale turiștilor care umplu cartierul medieval din centrul vechi al orașului. Miroase puternic a paella, fructe de mare și marijuana, vânzătorii iliciți te îmbie, iar uneori poți vedea tineri care rulează relaxați un joint, pentru că în Spania drogurile ușoare sunt tolerate și ai voie să crești plante pentru consumul propriu.

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională