Revista presei

17 septembrie 2020

Cum se vor desfășura cursurile la UVT, în pandemia SARS-COV2 (COVID19)?

Ca urmare a interesului public deosebit, exprimat des în această perioadă, privitor la modalitatea de desfășurare a procesului educațional la Universitatea de Vest din Timișoara în semestrul I al anului universitar 2020-2021, UVT transmite câteva dintre deciziile luate de facultățile componente.

Acestea au fost stabilite în urma dezbaterilor și consultărilor interne din comunitatea UVT, urmând ca formalizarea acestor serii de decizii să fie adoptată în ședința Senatului UVT ce este programată pentru data de 24 septembrie.

În acest sens, rectorul Universității de Vest din Timișoara a subliniat următoarele:

„Luăm în considerare și dezbatem contextul specific și implicațiile date de schimbarea formatului activităților educaționale, de la varianta clasică, față în față, la variantele de activități didactice desfășurate hibrid sau exclusiv online.

Dezbaterile din comunitatea UVT și deciziile luate de consiliile facultăților au luat în considerare realitățile din fiecare facultate, departament și program de studiu din UVT, iar pe 24 septembrie vom avea o imagine completă, urmând ca deciziile să fie formalizate în ședința Senatului din 24 septembrie, când vom avea o grilă finală și oficială pentru modalitatea de desfășurare a procesului educațional la UVT în primul semestru al anului universitar.

Avem în față un an universitar ce se va desfășura în format atipic, o provocare și un test de adaptare pentru noi toți, dascăli și studenți”.

Luând în considerare evoluția situației epidemiologice la nivel local, național și global și reglementările în vigoare cu privire la organizarea activităților în instituțiile de învățământ în condiții de siguranță pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2, a fost elaborat scenariul de desfășurare a activităților didactice în semestrul I al anului universitar 2020-2021.

Astfel, după consultarea comunității UVT, facultățile cu programe de studii universitare din domenii vocaționale (arte, muzică, teatru, educație fizică și sport) și cele cu programe de studii universitare din domeniul științelor naturii și ale pământului (biologie, chimie, geografie, fizică), care presupun desfășurarea constantă de activități practice și de laborator, în care se impune prezența fizică a studenților în spațiile de desfășurare a activităților didactice, au optat pentru derularea procesului educațional în format blended-learning.

Acest format, blended-learning (hibrid/mixt), include activități de curs desfășurate preponderent online și activități de seminar și de laborator desfășurate preponderent în regim față în față.

Facultățile cu programe de studii universitare din domeniile științelor exacte (matematică și informatică), sociale (juridice, economice, psiho-sociologice etc.) și umaniste vor desfășura activitățile didactice integral în regim online, pentru a asigura siguranța tuturor participanților la procesul educațional.

Așadar, în urma deciziilor adoptate de facultățile UVT, în semestrul I al anului universitar 2020-2021 procesul educațional se va desfășura astfel:

Facultatea de Arte și Design – hibrid;

Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie

toate programele de studii universitare de licență, anul I – hibrid;

toate programele de studii universitare din domeniul Chimie, toți anii de studiu – hibrid;

programele de studii universitare din domeniile Biologie, Biochimie și Geografie, cu excepția anului I al ciclului de studii universitare de licență – exclusiv online;

Facultatea de Drept – exclusiv online;

Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor – exclusiv online;

Facultatea de Educație Fizică și Sport – hibrid;

Facultatea de Fizică – hibrid;

Facultate de Litere, Istorie și Teologie – exclusiv online;

Facultatea de Matematică și Informatică – exclusiv online;

Facultatea de Muzică și Teatru – hibrid;

Facultatea de Sociologie și Psihologie – exclusiv online;

Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării – exclusiv online.

EDITORIAL - Cu cărțile pe masă. Criza a radiografiat ADN-ul educației românești

De 30 de ani încercăm să reformăm educația, dar reușim doar să o politizăm. Pandemia a stricat cumva jocurile de până acum. Din martie, spațiul public e inundat de opinii exprimate cu mare ardoare și convingere.

Voi împărtăși însă experiențele mele ca părinte care a trecut cu copiii prin două sisteme de educație diferite, cel românesc și cel britanic, și despre proiectele de educație în care sunt implicată: Oxford for Romania, o școala de vară pentru liceeni din România care nu au avut parte de oportunități internaționale din cauza situației materiale modeste, Romanian Science Festival, primul festival de științe din România în care sunt implicați peste 50 de cercetători români din diaspora academică, sau campania O floare de colț pentru un prânz cald care strânge fonduri pentru a oferi o masă caldă copiilor defavorizați social. Prin aceste proiecte am intrat în contact cu elevi de diferite competențe și din diferite medii sociale. Am încercat să înțeleg două lucruri: ce reprezintă școala pentru ei și ce înțeleg ei prin „a învăța”, pentru că am impresia că „sistemul” nu îi ajută.

Din start, aș vrea să pun cărțile pe masă: nu am intenția să compar cele două sisteme cu scopul de a idealiza educația din Marea Britanie și de a critica școala românească. Ambele sisteme au părți bune și părți rele. În ambele sisteme găsești copii performanți, așa cum ambele sisteme reușesc să eșueze unii copii. În ambele sisteme găsești profesori buni și profesori mai puțin dedicați. Bineînțeles diferența stă în proporția acestor rapoarte și modul în care sistemul încearcă să adreseze problemele.

Pandemia a pus ambele sisteme de educație sub reflector. Provocările au fost aceleași: „sărăcia digitală” a fost prezentă atât în Marea Britanie unde un sfert din cei aproape 9 milioane de elevi nu au avut posibilitatea să intre online[i], cât și în România, unde proporția a fost un pic mai mare, adică o treime[ii] din cei 2,8 milioane de elevi.

Pe lângă lipsa accesului la educație online, în timpul pandemiei a ieșit în evidență și sărăcia materială a multor elevi. În Marea Britanie, 1,5 milioane de elevi nu au ce mânca și depind de prânzul oferit de stat în cadrul cantinelor școlare. În timpul pandemiei, guvernul britanic a hotărât să retragă acest sprijin, ceea ce a generat o reacție la nivel național inclusiv din partea unor vedete. Celebrul fotbalist de la Manchester United, Marcus Rashford, a fost liderul campaniei pentru a convinge guvernul să reintroducă acest ajutor de stat pentru elevi. El a scris o scrisoare publică adresată Guvernului în care a mărturisit că acum 10 ani el însuși a fost un copil care a trebuit să apeleze la acest prânz gratuit oferit ca ajutor social. Guvernul britanic a cedat și a reinstaurat ajutorul de mâncare pentru cei 1,5 milioane de elevi săraci din Marea Britanie.[iii]

În România, unul din trei copii din mediul rural, adică 150.000 merg la culcare flămânzi. 32% din copiii României trăiesc sub pragul sărăciei, iar 21,5% trăiesc în deprivare materială severă, conform ultimului raport făcut de Salvați Copiii.[iv] Atunci când vorbim despre reforma în educație care să includă skill-uri la mare căutare, cum ar fi educația digitală sau gândirea critică, să nu uităm că le cerem la aproape jumătate din elevii României să învețe pe stomacul gol.

Criza a radiografiat ADN-ul educației românești. Pentru prima dată, discursul s-a mutat de la nivel sistemic, la nivel de paradigmă. Această criză a scos în evidență punându-le în antiteză, atât exemplele de bună practică – prea puține pentru a avea impact sistemic -, cât și exemplele de tipul „așa nu”. Cred că, de fapt, criza ne-a arătat mai mult decât eșecurile de organizare a sistemului, lipsa de repere valorice din școala românească. Însă se evită abordarea problemei în esența ei, pentru că în ultimii treizeci de ani, ne-am obișnuit să dăm vina pe sistem când ceva nu merge bine, absolvindu-ne astfel de orice responsabilitate și obligație. „Sistemul e de vină” este fraza după care ne ascundem printr-o ridicare din umeri, atât profesorii, cât și părinții, pentru că nu îndrăznim să punem degetul pe rană. Însă cred că problemele cu educația înainte de a fi probleme sistemice, țin în primul rând de lipsa preponderentă de valori, modele și oportunități care se manifestă la fiecare nivel al sistemului de educație, de la minister până la nivel de clasă. Există și excepții de bună practică care devin virale pe rețelele de socializare, ceea ce ne dă speranță că, dacă există voință individuală și comună, lucrurile o pot lua pe un făgaș bun.

Această lipsă exacerbează bine cunoscutul principiu al formei fără fond, identificat în spațiul românesc la mijlocul secolului al XIX-lea și încă atât de caracteristic contextului românesc aproape două sute de ani mai târziu. Expresia socio-culturală a formei fără fond este în primul rând o tentativă de rezolvare a problemelor prin simulacru și, în al doilea rând, o lipsă de repere valorice într-o societate aflată într-o permanentă tranziție, care știe de unde a plecat, dar nu știe unde dorește să ajungă tocmai pentru că îi lipsesc aceste referințe morale. Această bâjbâială se observă cel mai bine în educație. Dacă putem vreodată modifica ADN-ul nostru cultural pentru a scăpa de această trăsătură ereditară identificată acum 200 de ani, o vom putea face doar prin educație. Întrebare este cum?

Ce este școala – o redefinire a școlii

Auzim de multe ori că beneficiarul direct al sistemului de educație este elevul, ceea ce sună foarte bine la nivel declarativ, dar de prea puține ori acest lucru se manifestă și faptic. În plus, experiența „beneficiarilor” este total ignorată. Părerea lor nu este luată în calcul, iar această carență se observă în primul rând în relația elevului cu școala. Ultimul raport care măsoară diferiți parametri caracteristici adolescenților din 41 de țări bogate, printre care și România, stipulează că, atunci când elevul are un sentiment de apartenență față de comunitatea școlară, și rezultatele academice cresc. Din păcate, România nu stă bine la niciunul din aceste două criterii, cu procentele cele mai scăzute și la sentimentul de apartenență de școală și la competențele academice. Conform studiului, țara noastră e excepția unde apartenența față de școală nu merge mână în mână cu rezultatele academice. România e singura țară unde procentul de elevi cu un sentiment de apartenență față de școală este mai mic decât procentul adolescenților care stăpânesc competențe de bază în matematică și literatură la vârsta de 15 ani.[v]

Cum va arăta noul an universitar? Rectorii a trei mari universități - UVT, UBB și UB - la HotNews LIVE: Trăim într-o perioadă în care nu avem soluții ideale / Pericolul de a sta ascunși în spatele ecranului există

Noul an universitar nu va începe cu amfiteatrele goale, ci cu ele pline, din când în când, în condiții de siguranță, afirmă Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, invitat marți la interviurile HotNews Live, alături de rectorii universităților București și de Vest din Timișoara, Marian Preda și Marilen Pirtea. Studenții acestor universități vor învăța, în general, online, însă sunt și facultăți care au optat pentru scenariul hibrid. “Îi îndemn pe studenți să fie curajosi, optimiști și să aibă răbdare. Facultățile sunt ale lor. Ceea ce e diferit nu e întotdeauna mai rău”, spune rectorul Universității București.

Cele mai importante declarații:

Cum va începe anul universitar?

Daniel David:

Nu aș spune că noul an universitar va începe cu amfiteatrele goale, ci cu ele pline, din când în când, în condiții de siguranță.
Deși voiam să începem în regim clasic, condițiile de siguranță sunt fundamentale.
Din start, numărul locurilor în cămin s-au redus de la 6.700 la 2.000. Clujul este un oraș scump și noi trebuie să șinem cont de câți studenți putem caza în campusul UBB.
Și atunci, am distribuit aceste locuri pe care le putem asigura studenților în campusul universității spre facultățile UBB, lăsând decanii să decidă ce strategie vor avea, în funcție de locurile pe care le primesc în cămine, în condiții de pandemie, de profilul facultății, în funcție de spațiile și resursele pe care le au.
La UBB, studiile la nivel doctoral se vor face în regim clasic, cu cazarea doctoranților în campusul UBB. Și studenții străini vor fi, de asemenea, cazați în campusul UBB.
La licență și masterat însă, unele facultăți au ales o variantă hibridă – de obicei, cursurile vor fi făcute online, iar seminariile și lucrările vor fi față în față. Cel puțin o parte din seminarii vor fi făcute în regim clasic, inclusiv în regim modular, împărțind grupele de studenți.
În această variantă hibridă s-au proiectat mai degrabă facultățile vocaționale și cele experimentale. Mai precis, Fizica, Chimia și Ingineria chimică, Biologia și Geologia, Știința și Ingineria Mediului, Facultatea de Teatru și Film și Facultatea de Educație Fizică și Sport. Au ales această variantă și cele 4 facultăți de Teologie, pentru că unele au și infrastructura mai dezvoltată și mai puțini studenți.
Suntem însă foarte flexibili și pregătiți să trecem, dacă va fi cazul, la varianta clasică, îmbogățătă online, dar și la varianta exclusiv online și la aceste facultăți, dacă lucrurile se înrăutățesc.

Le-aș spune părinților, chiar în cazul facultăților care încep online, nu hibrid, dacă și-au planificat să susțină copiii în Cluj, să le plătească chirie, să nu renunțe la planul acesta. Mulți spun <<bine, dar merită să plătești chirie în Cluj, unde e atât de scump, pentru ca copilul meu să stea în cămin și să se uite la cursuri și seminarii de acolo?>>.
Lucrurile nu stau chiar așa, viața universitară înseamnă mai multe lucruri. Da, cursurile și seminariile vor fi ținute online, dar facultățile vor avea viață academică, vor cercuri studențești, întâlniri și dezbateri. Viața studențească nu înseamnă doar cursuri și seminarii.
Vom vedea cât ne vor ține aceste scenarii și când va trebui să facem primele modificări.

Marian Preda:

Anul universitar la UB va arăta bine și normal în condițiile date. Nu va fi nimic excepțional față de alte universități.
Noi am avut cam 1.000 de studenți cazați în căminele noastre în perioada verii.
Am redus, desigur, numărul de locuri în cămine, dar suntem pregătiți cu aproape 3.000 de locuri pentru cazarea în cămin, față de 5000 și le vom oferi studenților care au nevoie, care, de exemplu, nu au condiții să studieze acasă online.
Nu știm exact câți vor fi cazați în cămin, bănuim că până la 3.000.
O bună parte dintre studenții noști vor fi în activități online.
Mâine vom avea un vot în Senatul Universității și va deveni oficial: 7 facultăți vor avea activități excusiv online, iar celelalte 12 facultăți vor avea și activități mixte. În general, însă, vor fi activități online.
Facultățile de stiinte vor avea activități preponderent față în față.
Esențial este să avem educație de calitate. Îi rog pe studenți să înțeleagă că putem asigura condiții decente de educație respectând regulile de igienă, de prevenție.
Trebuie să fim înțelepți, trăim într-o perioadă în care nu există soluții ideale.
Trebuie să facem compromisuri mici, cum ar fi faptul că nu ne putem întâlni față în față, că vom lucra pe formațiuni mai mici, că vom avea trasee clare în universitate și nu se va mai putea sta în spațiile comune. E un compromis la care ne obligă contextul.
E foarte important să încercăm să îmbunătățim și noi profesorii conținutuile și tehnologia, dar și studenții să se implice și să aibă o prezență bună.
Vor fi limitate cursurile clasice, în general vor fi online, dar studenții care vor avea activități față în față, vor putea primi cazare în cămin.
Dacă vor opta pentru cazarea în cămin, trebuie să-și plătească costurile pentru cămin. Avem soluții alternative la cămine private. Nu știu cât costă cazarea în căminele private. În căminele noastre costurile vor fi aceleași ca în semestrul anterior. Dacă vor vrea să stea la gazdă, sunt liberi să o facă.
La camerele de 4 locuri putem caza 3 studenți, pentru că sunt camere mai mari, al treilea doar dacă sunt cereri mari, în camerele de 3 locuri vor fi cazați 2 studenți, iar în camerele de două locuri, vor fi în continuare cazați 2 studenți.
Avem un etaj întreg pe care îl păstrăm pentru cazurile de izolare în situațiile de îmbolnăvire. Cred că vor fi condiții mult mai sigure în căminele universității decât la gazdă.
Nu am avut în cămin cazuri de îmbolnăvire în perioada verii, cu o excepție – cineva care lucra și care a contractat boala la serviciu și s-a izolat.
Dacă avem 3 cazuri, închidem clădirea respectivă pentru o perioadă.

Marilen Pirtea:

Universitatea de Vest a optat pentru abordări diverse, de la specializare la specializare, de la facultate la facultate.
Vor face cursuri online, în primul semestru, facultăți precum Economie și Administrarea Afacerilor, Drept, Litere, Teologie, Psihologie, Filosofie, Sociologie, Științe politice, Informatică.
Vor urma scenariul hibrid facultăți vocaționale, cu grupe reduse, precum Arte și Design, Muzică și Teatru, Educație Fizică și Sport, Chimie, Fizică, Biologie. Aici vor fi laboratoare, lucrări practice față în față, în spații amenajate conform regulilor impuse de pandemie. Alte ctivități de cursuri vor fi online
Această strategie este pentru semestul I, pentru semestrul II vorm regândi lucrurile.
La cămine, sunt camere cu 1,2,3 studenți, în funcție de suprafața acestora. Am păstrat și două cămine, unul pentru izolare, în situații în care apar cazuri de COVID, și unul pentru activități ocazionale și pentru cazări temporare. Din cele 3050 de locuri în cămine, în acest an ocupăm 1.250 de locuri, prioritate având studenții care desfășoară activități față în față și cei internaționali.
Peste vară au fost cazați în căminele universității în jur de 700 de studenți și nu a fost niciun caz de coronavirus.
Încurajăm și noi studenții să vină în Timișoara, să își poată lua chirii, dacă nu vom avea locuri în cazare, pentru că sunt multe activități culturale și educaționale. Contăm pe studenții noștri.
Pentru studenții din primul an, vom avea zile ale porților deschise, vor putea fi cazați în cămine 2-3 zile, astfel încât să poată avea contact cu universitatea. Vom avea astfel de activități în tot semestrul 1, la toate facultățile.

Profesorul Radu Gologan: Rog profesorii pensionari să se ofere să predea la liceu. Mă ofer ca într-un liceu din București să țin orele de mate

Profesorul universitar Radu Gologan, coordonator al lotului olimpic de matematică al României până anul trecut, s-a oferit să predea matematică la o clasă de a XII-a pentru a veni în ajutorul elevilor și al școlilor care se confruntă acum cu o lipsă și mai mare de personal didactic din cauza pandemiei.

Mai mult decât atât, Gologan a făcut și un apel rugându-i pe profesorii pensionari să se ofere la rândul lor să revină la ore pentru a ajuta generația tânără să nu piardă ani de școală din cauza situației.

„Văd că în multe licee de elită din București, directorii au înțeles că scenariul hibrid pentru clasa a 12-a înseamnă prezența în aceeași clasă fără nicio normă de distanțare. Mă ofer ca într-un liceu din București să țin orele de mate, oricând în timpul zilei, pentru o clasa a 12-a împărțită în două. Fără nicio pretenție. Rog ca în toată țara, profesorii pensionari să se ofere să facă asta! Aștept confirmări. Nu ne batem joc de generația tânără; preferăm să ne sacrificăm noi”, a scris Radu Gologan pe Facebook.

Klaus Iohannis: Am promulgat legea ce deblochează posturile din școli

Președintele României – Klaus Iohannis a anunțat, miercuri, că a promulgat legea care prevede deblocarea concursurilor pentru posturile didactice și nedidactice din școli, dar și pentru cele de asistenți și medici școlari.

Anunțul a fost făcut într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni, în care președintele a abordat mai multe teme importante și de actualitate. Una dintre acestea a fost începutul anului școlar în condiții speciale, cauzate de pandemia de Covid-19:

„Fac un apel la directori să se adreseze atât autorităților locale, cât și inspectoratelor școlare, cerând toate resursele de care au nevoie. Mă refer la suplimentarea cu personal, inclusiv medical, acces la resurse tehnologice pentru predarea online și materiale sanitare. În sprijinul școlilor am promulgat astăzi legea prin care se deblochează concursurile pentru posturile nedidactice vacante sau temporar vacante, pentru posturile didactice auxiliare, precum și pentru asistenți medicali sau medici din unitățile de învățământ”, a declarat Klaus Iohannis.

Acesta a spus că pandemia este departe de a se fi încheiat și avertizează că sistemul sanitar nu trebuie să ajungă în situația de a gestiona pe lângă epidemia de Covid, și pe cea de gripă.

Sfaturile UNICEF pentru noul an școlar: Gândiți-vă ce puteți face pentru a sprijini elevii vulnerabili, cu afecțiuni medicale preexistente și cu risc sporit de a contracta virusul

Atenție la nevoile copiilor vulnerabili, care au probleme medicale și pentru care contactarea noului coronavirus ar putea însemna complicații de sănătate grave, informarea adecvată și din surse oficiale făcută constant și pe înțelesul copiilor, în funcție de vârsta lor, și o educație pentru igienă corectă, făcută zilnic atât la școală cât și acasă. Acestea sunt o parte din recomandările organizației UNICEF pentru consolidarea comunicării dintre școli și părinți.

1. Aflați care sunt nevoile de comunicare

Discutați cu părinții despre informațiile de care au nevoie, legate de COVID-19. Întrebați-i cum preferă să primească informația și cu ce frecvență. Întrebați-i de ce fel de sprijin au nevoie ei și copiii pentru a se simți în siguranță la școală. Rezultatele acestor discuții pot fi folosite pentru a personaliza comunicarea, instrumentele și abordările necesare pentru a spori implicarea părinților și pentru a răspunde așteptărilor lor și ale copiilor.

2. Folosiți cele mai potrivite canale de comunicare

Pentru ca mesajele să ajungă la toate familiile, cel mai bine este să folosiți cât mai multe canale de comunicare posibil. Nu toți părinții pot fi abordați în același fel și nu toți vor interacționa în aceeași măsură. Alte lucruri pe care le puteți lua în calcul când hotărâți ce platforme/metode folosiți sunt urgența mesajului și cât de repede se poate schimba situația vizată. O atenție deosebită trebuie acordată comunicării mesajelor către familiile cele mai vulnerabile.

Printre canalele pe care le puteți folosi în comunicarea cu părinții se numără:

ședințe sau discuții cu părinții în mediul online (Zoom, Skype, etc);
apeluri telefonice;
grupurile de mesaje (Whatsapp);
E-mail;
site-ul web al școlii sau platforma unde se desfășoară cursurile online;
platformele online de socializare (Facebook).

Este important să transmiteți aceste mesaje ambilor părinți, chiar dacă de obicei comunicarea are loc doar cu mama sau tatăl copilului.

3. Comunicați clar și coerent

Este important să comunicați în mod sistematic cu părinții, nu numai la nevoie. În felul acesta se va crea un mecanism clar, comunicarea va fi așteptată, iar părinții se vor simți încurajați să participe și să se implice mai mult în viața școlară a copiilor lor. Comunicarea poate merge dincolo de COVID-19, dar subiectul coronavirusului va fi punctul esențial al consolidării comunicării. De asemenea, este important ca școlile să se asigure că toți părinții și elevii, inclusiv cei mai vulnerabili, pot avea acces la informațiile esențiale prin transmiterea unor informații adaptate nivelului de dezvoltare al copiilor și accesibile tuturor elevilor, inclusiv celor cu dizabilități.

ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos

Abonare revista presei UVT

Ne găsești și aici:

Contact

Adresa: Bd. V. Pârvan 4, Timişoara 300223, Timiş, România
Locație: Parter (clădirea rectoratului)
Tel: +40(0)256.592.303
E-mail: dci@e-uvt.ro