Revista presei

16 aprilie 2019

EVENIMENT / Echipa Facultății de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara a obținut premiul Alona E. Evans pentru memorii la runda internațională a concursului „Philip C. Jessup” International Law Moot Court Competition, Washington D.C.

În perioada 31 martie-7 aprilie 2019 s-a desfășurat la Washington D.C., în Statele Unite ale Americii, finala internațională a Philip C. Jessup International Law Moot Court Competition, cel mai mare concurs studențesc în domeniul dreptului internațional, organizat anual de International Law Students Association (ILSA) și White&Case, potrivit unui comunicat semnat de prof. univ. dr. Lucian Bercea, Decanul Facultății de Drept, Universitatea de Vest din Timișoara.

a urmare a câștigării fazei naționale a competiției, desfășurate în data de 8 februarie 2019, echipa Facultății de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara a reprezentat România la rundele internaționale ale celei de-a 60-a ediții a competiției.

La finala internațională au participat 124 de echipe (reunind 394 de studenți) ale facultăților de drept din prestigioase universități din întreaga lume, câștigătoarele rundelor naționale și regionale, la care au fost înscrise în total 685 de echipe, din mai mult de 100 de jurisdicții.

UVT Liberty Marathon / „Factorii succesului în proba de maraton”, Conferință UVT cu Dr. Șerban Damian și Justin Răduțu

Avem plăcerea de a vă invita să participați la cea de-a treia Conferință UVT Liberty Marathon din 2019, care are loc astăzi, 16 aprilie 2019, începând cu ora 13, în Amfiteatrul A11 al Universității de Vest din Timișoara.

La evenimentul intitulat  „Factorii succesului în proba de maraton” vor participa invitații speciali ai UVT Liberty Marathon, domnul Dr. Șerban Damian, medic și specialist în nutriţie sportivă, fost nutriționist al Echipei Naționale de Fotbal a României, și domnul Justin Răduțu, Secretarul Comisiei Medicale a Comitetului Olimpic și Sportiv Român și asistent medical la lotul olimpic de Tir Sportiv. Întâlnirea cu comunitatea UVT va sta sub semnul pasiunii pentru de un stil de viață sănătos, pentru alergare, pentru înclinația fiecăruia dintre noi de a deveni cea mai bună versiune proprie.

În cadrul conferinței vor fi dezbătute mai multe teme complementare, dintre care amintim:

  • nutriția în maraton,
  • prevenția, recuperarea și tratarea leziunilor specifice alergătorilor.

EDUCAȚIE / Sorin Cîmpeanu, critici la adresa sistemului de învățământ: Anomalii grave

Guvernul României are acum 29 de ministere, între care Ministerul Educației și Ministerul Cercetării, două instituții care ar fi bine să fie una singură, consideră Sorin Cîmpeanu.

”Îndrăznesc să spun că în modul nostru de organizare există anomalii grave. Am fost pentru susținerea candidaturii României la Consiliul de Securitate ONU în foarte multe țări din Africa și din Asia. Au fost la întâlniri oficiale cu președinți, miniștri de externe, prim miniștri… Vreau să vă spun că de fiecare dată am căutat și am reușit să discut cu fiecare ministru al Educației din țara respectivă. În niciun alt stat, fie că e vorba de un stat african, fie că e vorba de state din Asia, nu mai există acea separare între cercetare și învățământ superior. Nu există! Am fost în Burundi, Gana, Mauritania, Mali, Nigeria… niciunii nu mai separă cum am separat noi Ministerul Cercetării și Inovării într-o parte și ministerul cu învățământul superior în altă parte. Este un lucru nenatural. Sunt state europene foarte dezvoltate în care nu avem 30 de ministere… noi avem 29. Ar trebui să avem 14-15 ministere, fiecare cu un obiect al muncii foarte bine conturat”, a spus Sorin Câmpeanu pentru DC News.

TM NEWS / Studenţi englezi în căutare de idei inteligente la Timişoara, pe baza unei colaborări bune între Nottingham Trent University şi Universitatea de Vest.

Studenţii britanici au venit săptămâna trecută în oraşul de pe Bega, pe baza unei colaborări bune între Nottingham Trent University şi Universitatea de Vest. Tinerii s-au împărţit în grupe de câte opt persoane şi au plecat la vânătoare de idei inteligente, în Timişoara.    Într-un grup s-a aflat şi o româncă, timişoreanca Francesca Blidar, care a absolvit anul trecut Liceul „Carmen Sylva”, iar acum este studentă la universitatea din Nottingham.   “Am venit la Timişoara să căutăm idei inovative, pe care să le implementăm pentru oraşul Nottingham. Fiecare grup şi-a ales o temă. Grupa mea a avut tema . Ideea e că vrem să implementăm ceva nou, fără să distrugem mediul înconjurător. În Nottingham sunt foarte multe parcuri, dar centrul oraşul nu este foarte verde. Au parcuri mari, dar când mergi pe străzi, cel puţin în zonele pe care le-am văzut eu, nu sunt atât de multe spaţii verzi”, a spus Francesca Blidar. 

 

DESCRIPTIV / Românii cred în NATO şi consideră că securitatea nu poate fi asigurată fără prezenţa SUA

Monitorul Apărării şi Securităţii organizează marţi Conferinţa „Punţi de securitate transatlantică pe fondul discrepanţelor dintre marile strategii de securitate-Viziunea României”, printre invitaţii de marcă la eveniment numărându-se experţi în Securitate, militari de rang înalt şi membri ai serviciilor de intelligence. Mediafax va transmite LIVE evenimentul Monitorului Apărării pe tot parcursul zilei.

Subiectele Conferinţei se referă la provocările securităţii într-o lume a „primordialităţilor”, la configurarea arhitecturii de securitate la nivel naţional, regional şi global, la factori de (in)securitate şi la modul în care tehnologiile emergente modelează noul sistem geopolitic.

Printre personalităţile prezente la conferinţă se numără generalul american Charles Wald, fost locţiitor al şefului Comandamentului SUA în Europa, Carol Rollie Flynn, profesor asociat al Programului de Securitate Naţională al Institutului de Cercetare pentru Politică Externă din SUA, Anthony Pfaff, expert în etică militară la Institutul de Studii Strategice (Strategic Studies Institute), Cristian Diaconescu, ambasador şi fost ministru de Externe, Silviu Rogobete, profesor de Filosofie la Universitatea de Vest din Timişoara, Adrian Curaj, fost ministru al Educaţiei, fostul consilier prezidenţial Iulian Chifu, George Ciamba, ministrul Delegat pentru Afaceri Europene, şi Flaviu Turcu, profesor asociat la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.

“Securitatea ajunge să nu mai fie un termen folosit în discuţii de nişă. (…) În ultimii 20-30 de ani, nu am făcut suficient de multe pentru securitate, în afară de alăturarea la NATO. E de neconceput securitatea României şi în regiune fără prezenţa Statelor Unite”, a declarat Adrian Sârbu.

Patronul MEDIAFAX a făcut referire şi la sondajul realizat în ultimele patru zile în cadrul site-urilor din MEDIAFAX Group şi care arată că românii cred în NATO şi consideră că securitatea nu poate fi asigurată fără prezenţa SUA.

Redăm câteva dintre date:

1. Apreciaţi că România este capabilă să vă asigure securitatea? (11.516 răspunsuri)
Da -24,45%
Nu – 68,90%
Nu ştiu/ Nu răspund -6,65%

2. Este important statutul de membru NATO pentru România? (8.469 răspunsuri)
Da- 83,37%
Nu -13,38%
Nu ştiu/ Nu răspund- 3,25%

 

DESCOPERIRE / O nouă specie de crocodil preistoric a fost descoperită, în Bazinul Haţeg, de cercetătorii de la Universitatea Babeş - Bolyai din Cluj-Napoca

Potrivit unui comunicat transmis, luni, de UBB, informaţiile despre descoperirea unui craniu de crocodilifom pitic în Bazinul Haţeg, localitatea Pui, au fost publicate de paleontologii Vlad Codrea şi Marton Venczel, din cadrul Departamentului de Geologie al UBB.

„Specia descoperită aparţine unei linii evolutive considerate dispărută la limita Jurasic/Cretacic (145 Ma). Craniul noului gen şi noii specii pentru ştiinţă Aprosuchus ghirai (Eusuchia, Family Atoposauridae) este excepţional şi tridimensional conservat. Mandibula s-a păstrat în conexiune cu craniul, iar şirurile dentare sunt aproape complete”, afirmă cercetătorii clujeni.

„O reconstituire realizată de cercetătorii universitari clujeni arată că Aprosuchus şi Sabresuchus erau forme apropiat înrudite, cu origini într-o linie cunoscută din Europa odată cu Jurasicul târziu (ex. Atoposaurus, Knoetschesuchus, Alligatorium, Alligatorellus) şi Cretacicul timpuriu (Theriosuchus). Noua descoperire arată că această linie a supravieţuit până la sfârşitul Erei Mezozoice, în Maastrichtian (ca. 69-70 milioane ani). Dentiţia caracteristică micului crocodil Aprosuchus ghirai indică o hrană bazată pe artropode şi mici vertebrate. Descoperirea completează <bestiariul> vertebratelor pitice cunoscut din aşa-numita Insulă Haţeg, ilustrând biodiversitatea remarcabilă continentală din Cretacicul terminal”, precizează cercetătorii de la UBB Cluj în comunicatul de presă.

CĂRȚI / Jonathan Franzen: Sfârșitul sfârșitului lumii

Unul dintre cei mai mari scriitori americani ai zilelor noastre, Jonathan Franzen este și un foarte bun eseist și un observator atent al lumii contemporane. Lucru care se vede și în „Sfârșitul sfârșitului lumii”, apărută la Editura Polirom, o colecție de texte non-ficționale în care se amestecă povești de familie & de călătorie, observații despre schimbările climatice și despre societatea americană a ultimilor ani. Așa cum o spune și titlul, această antologie trădează, printre altele, și panica autorului în legătură cu încălzirea globală și cu felul în care acest fenomen afectează soarta planetei. În stilul lui polemic și totodată melancolic, Franzen vorbește aici incapacitatea noastră absolută – politică, psihologică, etică, economică – de a mai face ceva pentru a evita catostrofele care vin peste noi, dar lasă loc și pentru ceva speranță.

PLAN DETALIU / Catedrala Notre-Dame și istoria ei, de la muzeu la "casă a lui Dumnezeu și a Omului"

Catedrala Notre-Dame din Paris, ancorată mai mult ca oricând în timpurile noastre și departe de a fi doar un muzeu, se vrea a fi, ca și la origini, o casă a lui Dumnezeu, dar și una a Omului, potrivit site-ului oficial al monumentului, citat de Mediafax.

Catedrala Notre Dame este considerată a fi un simbol arhitectonic, dar și unul major cultural și religios al Franței.

Iar, cu 13 milioane de vizitatori pe an, este una dintre atracțiile turistice de top ale Parisului, găzduind, printre altele, marea orgă, unul dintre cele mai celebre instrumente muzicale din lume, dar și Coroana cu spini, o relicvă a Pătimirilor lui Iisus Cristos.

Catedrala Notre-Dame din Paris, o bijuterie a artei gotice, jefuită şi vandalizată de multe ori în trecut, celebra, în 2013, 850 de ani de existenţă, iar, în 2014, 150 de ani de la salvarea sa de la distrugere de arhitectul Eugène Viollet-le-Duc.

Scriitorul Victor Hugo este însă acela care a avertizat în premieră opinia publică franceză în legătură cu riscul de distrugere a celebrei catedrale pariziene, publicând în 1831 romanul “Notre-Dame de Paris”, o mărturie a pasiunii sale pentru această sfidare tehnologică medievală, multă vreme dispreţuită.

Abia în secolul al XII-lea a apărut, ca dintr-o provocare nebunească, tentaţia de a străpunge, pentru a obţine mai multă lumină, zidurile groase ale arhitecturii romane, singurele capabile până atunci să reziste greutăţii boltelor masive din piatră. Trebuia construit mai sus, pentru a redistribui încărcătura boltelor în contraforturi și a străpunge zidurile prin rozete imense, acele “roţi de foc” care difuzează lumina zilei într-o sclipire de culori.

A fost nevoie să treacă 180 de ani pentru ca Notre-Dame, ale cărei lucrări de construcţie au debutat pe vremea papei Alexandru al III-lea, în 1163, cu Maurice de Sully, să fie finalizată pe Ile de la Cité din Paris, în locul unei foste catedrale romane.

La mijlocul secolului al XII-lea, aceasta din urmă se dovedea a fi mult prea mică pentru populaţia Parisului, care cunoştea o explozie demografică. Atunci a apărut proiectul unei catedrale uriaşe, lungă de 135 de metri, înaltă de 40 de metri, o mărturie a prosperităţii relative a momentului, când foametele şi epidemiile deveneau ceva mai rare.

AFIȘ / Zilele porților deschise UVT: 15-19 aprilie

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională