Revista presei

16 iulie 2020

Meditatii pentru elevii de la tara, cu sprijinul companiilor din Timisoara. Planul sefului ISJ Timis pentru a creste performantele copiilor si promovabilitatea la examenele nationale

Incheierea examenelor nationale, Evaluarea si BAC-ul, a scos la iveala, in Timis, rezultate ce nu-l multumesc pe inspectorul sef al Inspectoratului Scolar Timis. Profesorul Marin Popescu spune ca in aceste zile se face o analiza, iar acolo unde notele au fost foarte slabe vrea sa intervina. A preluat o idee de la Cluj pe care vrea sa o implementeze si la Timisoara.

Cu toate explicatiile a venit Marin Popescu, seful ISJ Timis, in INTERVIURILE TIMISOAREI, singura emisiune interactiva LIVE pe Facebook din Timisoara, Rezultatele de la examenul de Bacalaureat in Timis, care au situat judetul undeva la mijlocul clasamentului pe tara, au fost puse de inspectorul general si pe seama unei situatii neobisnuite. Data fiind pandemia si faptul ca BAC-ul a comportat unele schimbari, la examen s-au prezentat mult mai multi absolventi de liceu care nu au reusit sa promoveze in sesiunile din anii trecuti, care, probabil, au crezut ca vor trece mai usor de asta data.„Faptul ca procentul de promovabilitate la BAC a scazut foarte mult se datoreaza si unui detaliu foarte important. 22% din numarul de candidati au fost din promotiile anterioare. Si nu numai la nivelul judetului, ci chiar la nivel national. Asta inseamna ca cei care nu au luat BAC-ul in ani au revenit… Din 1207 inscrisi, 1020 au participat la Bacalaureat si din acestia 25% l-au luat, ceea ce a coborat media la nivel national, si la nivelul judetului. E si un impact al acestui tip de candidat din promotiile anterioare. Au influentat rezultatele, nu cu 7%, dar cu 5 procente da.

In anii trecuti veneau 400 de candidati din promotia anterioara, acum au venit de 2,5 ori mai mult. Am intalnit situatii la unitati de invatamant la care candidatii nu au scris nimic, au stat si s-au uitat. Dar asta e o alta abordare si nu as vrea sa scutesc unitatile de invatamant sau ISJ de rezultate, dar ni le asumam si vedem ce vom face pe viitor„, a spus seful Inspectoratului Scolar Timis in INTERVIURILE TIMISOAREI.

Si pentru acest ‘viitor’, Marin Popescu vine cu o idee care deja se pune in practica la Cluj. Mai multe companii s-au asociat intr-un proiect de responsabilitate sociala: acopera cheltuielile pentru un grup de profesori care merg in zonele cu probleme si ofera meditatii pentru a creste performantele scolare ale elevilor.

„Vreau sa va spun ca primul pas pe care il fac e legat de inechitatea pe rural-urban, pentru ca orice am spune, in zona urbana rezultatele sunt bune sau foarte bune. Problema se pune in zona invatamantului tehnologic si in zona Evaluarii Nationale urban-rural. Sigur ca primul lucru pe care trebuie sa il face e legat de pregatirea elevilor pentru examenele nationale. Cum putem sa facem acest lucru? Pot sa fac meditatii si voluntariat.

Eu va promit ca o sa facem acest lucru si, daca nu facem voluntariat… trebuie sa platesc cumva benzina unui profesor foarte bun din Timisoara care se deplaseaza undeva la 40 de kilometri sa faca meditatii cu elevii de acolo. Clujul asta face. Ii ia din oras si ii duce la sat. Ii plateste un consortiu creat la nivelul Clujului de catre institutii publice si companii. Vorbim de responsabilitatea publica a companiilor. O sa se intample si aici. Important e sa facem analiza asta. Pasii concreti sunt legati de faptul ca am avut discutii cu companiile, trebuie sa le dam numai numarul de cadre didactice de matematica, romana, sau alte discipline care sunt la examenul de bacalaureat, pentru care vor face meditatii si atunci companiile vor finanta orele si deplasarea la nivelul unitatilor de invatamant, fie ca e scoala din mediul rural, fie ca e scoala din mediul urban. Important e sa-l cream si gasim resurse pentru acest mecanism„, spune Marin Popescu.

Universitatea de Medicină din Timișoara – 75 de ani de la înfiinţare

Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara (UMFT) marchează astăzi 75 de ani de la înfiinţare, 75 de ani de activitate continuă de învăţământ universitar medical, de cercetare şi dezvoltare a resursei medicale în Sănătate și pentru Sănătate.

În 1945, atunci când a fost înființată, Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara avea numai Facultatea de Medicină din Timişoara. În prezent, are trei entități: Facultatea de Medicină, Facultatea de Medicină Dentară şi Facultatea de Farmacie.

În anul 2020, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Victor Babeș” din Timișoara formează 6.646 de studenți, dintre care 6.462 la programe de licență și 184 la programe master. În prezent în Universitate sunt implicați în procesul educațional aproximativ 98 de profesori, 118 conferențiari, 170 de șefi de lucrări și 426 de asistenți universitari.

”Mă bucur și este o onoare faptul că în primul meu an de mandat ca rector al Universității de Medicină și Farmacie ”Victor Babeș” din Timișoara, Universitatea marchează 75 de ani de activitate. Și aceasta pentru că acest mandat îl voi dedica în primul rând dezvoltării Universității, atât pe direcție internă, cât și externă, obținerii acreditării internaționale și digitalizării Universității. UMFT este Universitatea care se dezvoltă împreună cu noi – cadre universitare și studenți. Doar împreună putem duce mai departe tradiția și doar împreună putem dezvolta și pregăti Universitatea noastră să răspundă cât mai bine nevoilor actuale de educație universitară în Medicină. Împreună și fiecare dintre noi suntem Universitatea de Medicină și Farmacie ”Victor Babeș„ din Timișoara”, a declarat rectorul Universității de Medicină și Farmacie ”Victor Babeș” din Timișoara, prof. dr. Octavian Crețu.

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Victor Babeș” din Timișoara este prezentă în clasamente de referință realizate de organisme internaționale și naționale importante. În clasamentul Academic Ranking of World Universities 2020 (cunoscut și ca Top Shanghai), Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara ocupă poziția 401-500 la nivel mondial și poziția 2-3 la nivel național în domeniul Ştiinţe Medicale, la subiectul Medicină Clinică.

În prezent, Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara este coordonatoarea principală și partener la 10 proiecte de cercetare academică, în ceea ce privește combaterea COVID-19, proiecte finanțate de Ministerul Educației și Cercetării.

„România și lumea în general are nevoie de o resursă umană foarte bine pregătită în Sănătate. Universitatea noastră face eforturi continue de a se adapta și de a răspunde cât mai bine provocărilor în pregătirea medicilor, stomatologilor și farmaciștilor de mâine. Suntem o universitate de tradiție în peisajul educațional românesc, o universitate clădită pe oameni, pentru oameni. În contextul marcării a celor 75 de ani de activitate, UMFT va lansa un referendum intern pentru alegerea noului brand al universității noastre, dar vom prezenta și sloganul propus de noi pentru a ne călăuzi în activitate: „Doctrina et Scientia in Posterum” (Educație și Stiință pentru Viitor)”, a declarat rectorul UMFT, prof. dr. Octavian Crețu.

COVER STORY - Studiu: Rata de înlocuire a unui ministru la Educație s-a dublat în ultimii 10 ani, față de precedentele două decenii. Finanțarea Educației în perioada 2010-2020, cea mai mică din ultimii 30 de ani, raportată la PIB

Rata de înlocuire a unui ministru la Educație s-a dublat în ultimii 10 ani, față de precedentele două decenii, arată studiul „Cursa celor 30 de ani de educație în România” făcut de World Vision și lansat miercuri, 15 iulie. Tot în aceeași perioadă finanțarea a ajuns la cele mai mici niveluri din ultimii 30 de ani, ca procent din Produsul Intern Brut.

În primii 10 ani de după revoluție la Ministerul Educației au fost 7 miniștri. În perioada 1990-2000 mandatele au fost de peste un an și jumătate, în medie. Unii dintre titularii de portofiliu au avut chiar mandate de câțiva ani.

În perioada următoare, adică din anul 2000 până în 2010 au fost tot 7 miniștri.

Între 2010 și 2020, în ultimii 10 ani au fost 14 demnitari la șefia Educației, un număr dublu față de perioadele anterioare.

Această aglomerație de miniștri cu un mandat pentru o perioadă medie de 8 luni s-a suprapus peste perioada cu cea mai mică finanțare din istoria ultimilor 30 de ani, ca procent din PIB, potrivit datelor din studiu.

Dacă între 1990-2010 procentul din PIB alocat Educației era de peste 3,7%, în medie, în perioada 2010-2020 alocarea a ajuns la o medie de 2,9%. În mod paradoxal, asta s-a întamplat deși există stipulat în Legea Educației din 2011 că alocarea pentru Educație este de 6% din PIB anual.

Principalele rezultate ale studiului realizat de World Vision România

Studiul „Cursa celor 30 de ani de educație în România” este o analiză globală, la nivel de sistem, a învățământului preuniversitar din țara noastră, cu precădere din mediul rural.

Școlile de la țară, în cifre

330.000 de elevi învață în școli dotate inadecvat pentru asigurarea unui mediu de învățare propice
20% dintre școli nu aveau autorizație sanitară de funcționare sau erau în curs de autorizare în 2018
Peste 4.000 de clădiri în care se desfăşoară activităţi didactice funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendii (2019)
25% din școlile din România, mai ales în rural, utilizează sobele ca principală sursă de încălzire
În Moldova 72% dintre școli se încălzesc cu sobe
1.176 de şcoli aveau, în 2019, toaleta afară, majoritatea fiind în mediul rural
1 din 6 școli din România nu aveau acces la o sursă autorizată de alimentare cu apă
47% din școli nu au rampă de acces pentru copii cu dizabilităţi

Termenul dat de ministrul Educației pentru dotarea cu tablete a elevilor care nu pot face școală online: 10 septembrie

Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, susține că termenul la care vor ajunge cele 250.000 de tablete şi laptopuri promise elevilor care nu au acces la tehnologie pentru a face școală online este 10 septembrie.

“Ministerul Educaţiei a elaborat caietul de sarcini şi acolo avem ca termen pentru a ajunge în unităţile de învăţământ 10 septembrie. Dar, după cum bine se ştie, nu Ministerul Educaţiei realizează această achiziţie. Noi ca minister al Educaţiei, am pus termenul limită 10 septembrie”, a spus Anisie, într-o dezbatere online organizată de Fundaţia World Vision, potrivit Agerpres.

Ea a afirmat că sistemul de învăţământ din România nu a fost pregătit pentru învățământul online.

Tinerii din România sunt pe ultimul loc în UE la competenţele digitale, necesare pentru cursurile online (Eurostat)

Patru din cinci (80%) tineri cu vârsta între 16 şi 24 de ani din Uniunea Europeană aveau în 2019 competenţe digitale de bază sau peste nivelul de bază, însă tinerii din România sunt pe ultimul loc în UE la acest capitol, doar 56% dintre ei având competenţe digitale de bază sau peste nivelul de bază, arată datele publicate miercuri de Eurostat.

În contrast, în Croaţia ponderea tinerilor care au competenţe digitale de bază sau peste nivelul de bază este de 97%, în Estonia, Lituania şi Olanda este de 93% iar în Grecia de 92%.

Competenţele digitale sunt necesare pentru a putea urma cursuri online, o situaţie care a devenit evidentă în ultimele luni când mulţi tineri nu au putut merge la şcoli, universităţi sau alte instituţii de pregătire din cauza măsurilor de izolare asociate cu pandemia de COVID-19, scrie Agerpres.

Adunarea Generală a ONU din noiembrie 2014 a decis ca la 15 iulie să fie marcată Ziua mondiala a competenţelor tinerilor. În prezent, în lume sunt 1,2 miliarde de tineri cu vârste între 15 şi 24 de ani, însemnând 16 procente din populaţia globală.

Timișorenii, nemulțumiți de administrația locală, dar încântați de calitatea vieții și spațiile verzi din oraș. Top 10 cele mai bune orașe din țară

Conform unui sondaj realizat online de PressOne, Timișoara se află în top 10 cele mai bune orașe din România, timișorenii apreciind calitatea vieții, siguranța și spațiile verzi din oraș. Sunt nemulțumiți însă de administrația locală și alte aspecte.

Potrivit sondajului realizat în această primăvară de către cei de la PressOne, Timișoara ”abia a reușit să intre în top 10” al celor mai bune orașe din România, fiind însă cotat peste București sau Constanța.

La sondajul online au participat aproape 9.000 de persoane, voturile fiind trecute printr-un sistem riguros de analizare. Ulterior, din cele aprox. 6.000 de voturi validate, cei de la PressOne au alcătuit, alături de sociologul Barbu Mateescu, un clasament al ”celor mai bune orașe din România”. Au fost analizate mai multe aspecte: siguranță, spații verzi și de relaxare, costul vieții, curățenie, administrație, trafic, soluții de smart city și calitatea vieții.

Astfel, în urma acestui sondaj, a reieșit că timișorenii apreciază mai ales siguranța și calitatea vieții oferite de oraș, dar și numeroasele spații verzi. Pe de cealaltă parte, aceștia se declară nemulțumiți de administrație, Timișoara obținând cel mai mic scor pentru acest criteriu dintre toate orașele aflate în top 10 (2,5). Nici traficul sau curățenia orașului nu-i încântă pe timișoreni, scorurile înregistrate fiind și aici de aprox. 2,5.

În Timiș, peste 200 de elevi nu au fost înscriși la liceu sau școală profesională, în prima etapă. Urmează a doua repartizare

În Timiș, 215 elevi au rămas nerepartizați, Un elev care nu a fost repartizat în prima etapă este din Arad, patru sunt din Caraș-Severin, doi din Gorj și trei din Mehedinți. Ceilalți copii nerepartizați (205) sunt din Timiș.

Absolvenții clasei a VIII-a nu au fost repartizați în prima etapă din mai multe motive, dar cel mai întâlnit este acela că nu și-au completat suficiente opțiuni (unități de învățământ) în fișa de înscriere și atunci nu au avut media necesară să fie admiși acolo unde și-au dorit.

Conform inspectorului școlar general de Timiș, Marin Popescu, în cel mai vestic județ al țării, prin repartiția computerizată, la admitere, în acest an, s-au creat 127 de clase de liceu, cu 3.566 locuri, din care sunt ocupate 3.509, iar 57 au rămas libere. În ceea ce privește învățământul vocațional, aici sunt 19 clase cu 532 locuri, din care au fost ocupate 492 și au rămas libere 40. La școala profesională sunt 48 de clase cu 1.344 locuri, fiind ocupate 931 locuri, rămânând libere 413.

În total, în Timiș sunt 194 clase create la această „Admitere”, cu 5.442 locuri, din care au fost ocupate 4.932, rămânând libere 510.

În perioada 22-28 iulie se depun dosarele pentru cea de-a doua etapă a admiterii.

„Like, subscribe și clopoțel!” Cum e să fii copil-influencer în România

A fi influencer-copil (kidfluencer) e un fenomen global care domină internetul de câțiva ani încoace. În 2018, cel mai bine plătit YouTuber era Ryan (7 ani atunci), care făcuse 22 de milioane de dolari din despachetat și recenzat jucării în videouri. Sondaje recente arată că mulți puști ar prefera să se facă vedete pe YouTube de meserie, nu banali astronauți sau profesori. Însă a deveni celebru cu ajutorul unor platforme uriașe precum YouTube, Instagram sau TikTok vine la pachet și cu niște riscuri: exces de expunere publică la o vârstă fragedă, bullying și chiar exploatare. Ca să înțelegem cum funcționează fenomenul kidfluencerilor în România, am vorbit despre celebritate timpurie pe Internet cu (foarte) tineri vloggeri, experți în drept, marketing online și psihologie.

„Hei, prieteni, eu sunt Ana și am revenit la un nou vlog. Iar astăzi voi face un challenge alături de mamaaa!”

Așa își începe Ana Beregoi vlogul postat pe final de iunie, în care își aduce fanii un pic mai aproape de viața ei personală, de zi cu zi. De data asta nu e singură, ca-n majoritatea clipurilor, ci secondată de mama ei. Provocarea e ca mama să aleagă o vedetă, din care-i arată fiicei doar ochii, iar fata de 13 ani trebuie să ghicească despre cine e vorba, în 10 secunde. Dacă Ana ghicește, își desenează mama pe față cu markerul. Dacă nu ghicește, o desenează mama pe ea. Atmosfera e animată cu stickere și emojiuri pe care le știi de pe Facebook și Instagram.

Ana (sau Anișoara, cum o găsești pe TikTok și Instagram) e din Orhei, Republica Moldova, iar astăzi locuiește împreună cu familia la Moldova Nouă. Are 459k de followeri pe YouTube și s-a apucat de vlogging acum 4 ani și jumătate, când era în clasa a III-a. Primul ei clip viral a fost un cover de dans pe melodia Worth It. Astăzi, canalul Anei are aproape 200 de videouri, fiecare cu sute de mii sau chiar milioane de vizualizări. a și sora ei mai mare, Iuliana (15 ani), Ana dansează și cântă – cea mai celebră melodie a ei, Tiki-Toko are 2,7 milioane de vizualizări și e, despre mania provocată de rețeaua chinezească de socializare cu nume asemănător, pe care provocările de dans se răspândesc precum o pandemie. Pe TikTok, Ana are 197k de followeri, iar pe Instagram aproape jumătate de milion.

Deși e vedetă cu acte în regulă, reprezentată de casa de producție Mixton Music, la o primă vedere, lumea Anei așa cum poate fi văzută în vlogurile ei seamănă cu cea a oricărei puștoaice. Își filmează uneori părinții sau bunicul, ca să vadă fanii cât sunt de amuzanți. În alt clip își tunde pisica, în altele face fursecuri sau plăcinte. Se machiază, face challenge-uri (majoritatea de dans, dar și de yoga sau virale precum Am / N-am sau Formează-ți prietena). Are clipuri speciale pentru Crăciun, Revelion sau Halloween, pălăvrăgește cu prietenele sau singură, la cameră, despre părinți și vecini. În videourile mai vechi o poți vedea dansând pe muzică populară împreună cu colegii ei din clasa a III-a de la Liceul Teoretic „Alecu Russo” din Orhei sau cântând cu Dulce Band, o formație creată pentru a promova tinerii talentați din oraș, cu care și-a început cariera muzicală și sora ei, Iuliana.

ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos

Abonare revista presei UVT

Ne găsești și aici:

Contact

Adresa: Bd. V. Pârvan 4, Timişoara 300223, Timiş, România
Locație: Parter (clădirea rectoratului)
Tel: +40(0)256.592.303
E-mail: dci@e-uvt.ro