Revista presei

15 iulie 2020

Ministrul Educaţiei, despre începerea noului an şcolar: „Cel mai bun scenariu - o parte din elevi vor fi la şcoală, ceilalţi vor continua cursurile online”

Cel mai bun scenariu pentru începerea noului an şcolar va fi acela în care o parte a elevilor vor fi la şcoală, iar ceilalţi vor urma cursurile online, afirmă ministrul Educaţiei, Monica Anisie. Ea spune că sunt şanse mici ca şcoala să înceapă în regim normal din toamnă, în contextul pandemiei de coronavirus.
Anisie a afirmat, la Digi 24, că au fost analizate toate modalităţile în care ar putea fi redeschise unităţile de învăţământ din toamnă, iar toate scenariile ţin cont de recomandările Ministerului Sănătăţii, transmite Hotnews.ro.   „Cel mai bun scenariu va fi acela în care elevii, unii vor fi la şcoală şi alţii vor urmări cursurile în sistem online, urmând să facă rocada în funcţie de situaţia epidemiologică. Luăm în calcul dacă nu va fi nicio problemă, dar nu cred…. unul dintre scenarii era să începem normal, dar nu e cazul de situaţie normală – sau dacă va fi din ce în ce mai rău, să continuăm învăţarea online”, a declarat ministrul Educaţiei.   Comentând faptul că elevii nu sunt mulţumiţi de cum a decurs şcoala online, Anisie a spus că în acestă perioadă profesorii vor face cursuri de instruire.   „E adevărat că am avut o perioadă în care a trebuit să ne adaptăm la o situaţie dificilă. Ne vom adapta, vom realiza cursuri de formare în această perioadă pentru profesori pentru a îmbunătăţi ceea ce s-a făcut. Ministerul Educaţiei a dat banii pentru achiziţia de tablete. Caietul de sarcini a fost dat, a fost deja iniţiată procedura, termenul impus este 10 septembrie”, a mai spus Monica Anisie.

Ministerul Educației a lansat un nou concurs de selecţie pentru constituirea Corpului naţional de experţi în managementul educaţional

Ministerul Educaţiei şi Cercetării lansează un nou concurs de selecţie pentru constituirea Corpului naţional de experţi în managementul educaţional.

“În Monitorul Oficial nr. 602 din 9 iulie 2020 a fost publicat ordinul ministrului Educaţiei şi Cercetării nr.4.679/08.07.2020 pentru aprobarea Calendarului desfăşurării concursului naţional de selecţie a cadrelor didactice pentru constituirea Corpului naţional de experţi în management educaţional (CNEME)”, informează MEC, printr-un comunicat de presă.

Conform calendarului de desfăşurare, procesul de selecţie începe luni prin completarea formularului de selecţie, disponibil on-line, şi se încheie în data de 19 iulie. Pe 20 iulie urmează să fie afişate listele cuprinzând candidaţii admişi în urma procesului de selecţie online.

În perioada 20 – 27 iulie, candidaţii admişi vor depune, la inspectoratele şcolare judeţene, portofoliile cu documentele prevăzute de metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului.

Aceste portofolii pot fi transmise şi electronic, până la ora 16,30 în data de 27 iulie, pe adresele de e – mail comunicate de inspectoratele şcolare.

 

COVER STORY - Sunt utile olimpiadele școlare? Ce ne-au spus câțiva olimpici și cât de mult i-au ajutat în viață olimpiadele

Sunt utile sau relevante olimpiadele școlare? Te ajută în viață mai departe? De ce ai alege să participi la acest tip de competiție? Foști elevi olimpici din Focșani, Buzău, Tg. Jiu și București își împărtășesc experiențele de la olimpiade. Ca să nu rămână corigenți sau ca să lupte împotriva discriminării sunt doar câteva dintre motivele care i-au determinat să participe. Unii au rămas cu experiențe memorabile și care i-au călăuzit spre alegerea facultății, alții au rămas cu un gust amar. Tot ei povestesc cum au fost primiți acasă de părinți și profesori și cât de implicate au fost de fapt autoritățile în premierea tinerilor olimpici.

Cât de utile sunt de fapt olimpiadele? Mai au vreo relevanță în viața elevilor de azi? Te ajută cu ceva mai departe în educație sau în carieră? La întrebările astea am încercat să găsim un răspuns discutând cu câțiva foști olimpici, studenți sau absolvenți acum.

Pentru mulți poate, din exterior, olimpiadele școlare nu par a fi importante sau că ar mai avea vreo relevanță în ziua de azi, însă foștii olimpici pe care i-am întrebat sunt de altă părere.

Andrei, Ana, Alexandru, Robert și fosta lui profesoară de istorie și-au spus poveștile în rândurile ce urmează.

Pentru Andrei, olimpiada de informatică a fost evadarea din probleme, pentru Ana matematica a fost arma în lupta împotriva discriminării în școală, pentru Alexandru olimpiada de istorie a fost încercarea de a fructifica potențialul pe care profesorul său îl remarcase, iar pentru Robert a fost călăuza către alegerea facultății.

Fără să-și dea seama, toți s-au pus de acord asupra unui aspect: olimpiada te dezvoltă cu siguranță din punct de vedere psihologic, prin pregătirea necesară de dinainte de participare și prin împărtășirea ulterioară a experienței.
„Am participat la olimpiada de TIC ca să nu rămân corigent pentru că am spart site-ul liceului”.
Andrei Dragoș Pătrașcu are 18 ani și este proaspăt absolvent al profilului filologic la Colegiul Național Pedagogic „Spiru Haret” din Focșani. Participarea la olimpiada de TIC (Tehnologia Informației și a Comunicațiilor – materie predată în ciclul liceal) a fost pedeapsa sa pentru că în clasa a IX-a a spart site-ul liceului și și-a trecut numele în locul directorului. El lucrase și în trecut în domeniul securității cibernetice pentru o instituție publică, iar fapta care i-a adus pedeapsa fusese doar o glumă. Totuși, i-a atras supărarea profesorului de TIC care crease site-ul.
 
„Ca să nu mă lase corigent, m-a trimis la olimpiadă”, povestește amuzat Andrei.
 
A participat trei ani consecutiv și a ajuns până la faza națională, unde a obținut medaliile de aur, argint și bronz.
 
„O dată am luat locul II, la diferență de un punct de primul, pentru că am uitat să pun o virgulă undeva”, își amintește Andrei.

Profesoara Cristina Tunegaru: Scenariul învățământului hibrid din toamnă este cel mai nefericit

Pregătirile pentru noul an școlar pe fondul epidemiei Covid-19 se mișcă prea lent, declară la RFI Cristina Tunegaru, profesoară de Română la Școala Gimnazială nr. 1 din Ilfov.

Guvernul încă nu a decis cum anume se va relua școala în luna septembrie, însă una dintre variantele luate în calcul prevede ca prin rotație, jumătate dintre elevi să se deplaseze fizic în clase, iar jumătate să facă ore online.

Profesoara Cristina Tunegaru consideră că acesta ar fi un sistem nefericit: ”Aceasta mi se pare cea mai nefericită situație, pentru că mulți elevi vor înțelege că perioada aceea de după cele două săptămâni de școală e ca o perioadă de vacanță și întreruperile acestea frecvente ale școlarizării vor îndepărta foarte mulți copii de școală. Preocuparea mea cea mare este față de acei copii vulnerabili, care provin din medii dezavantajate, care nu pot să participe la ore online sau pot în mică măsură”.

Ea crede că profesorii nu sunt pregătiți pentru școala online: ”În acest moment, cadrele didactice sunt la fel de puțin pregătite ca acum câteva luni, atunci când ar fi trebuit să pregătească ore online. În această perioadă de timp, nu s-au desfășurat cursuri de formare a profesorilor, deci profesorii vor veni în septembrie la fel de puțin pregătiți (…). M-aș bucura să înceapă o instruire a profesorilor. Din experiențele pe care le am cu instruirea profesorilor, mă aștept însă ca lucrul acesta să nu se întâmple prea curând”.

PIAȚA MUNCII - Kurzarbeit: reușita acestui program de redresare a businessului va depinde de condițiile și restricțiile impuse angajatorilor pentru a-l accesa

Kurzarbeit aduce beneficii pentru angajați, angajatori și pentru stat. Angajații nu își pierd locul de muncă și primesc salariul aproape integraldeși muncesc mai puțin. Angajatorii își păstrează forța de muncă și au o șansă mai mare de a readuce businessul la un nivel cel puțin funcțional. Statul evită creșterea numărului de șomeri prin alocarea unor sume de bani mai mici decât în cazul ajutorului de șomaj, continuă să încaseze taxe ;i contribuții sociale și preîntâmpină dificultățile generate de înmulțirea șomerilor și ulterior a persoanelor susținute exclusiv social”, susține Anca Grigorescu, partener în cadrul companiei de avocatură bpv Grigorescu Ştefănică.

Reușita modelului Kurzarbeit și deschiderea angajatorilor de a apela la acest sprijin oferit companiilor care recurg la reducerea timpului de lucru ca urmare a diminuării temporare a activității va depinde însă de condițiile care vor fi impuse pentru accesarea lui, atenționează ea.

Cât câștigă angajații, cât câștigă statul

În cazul companiilor care vor aplica la acest program, indemnizația susținută de stat ar urma să fie de 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate.

De exemplu, dacă timpul de muncă s-ar reduce la 50%, angajatul ar urma să primească 50% din salariu de la angajator și 37,5% din partea statului. Adică în total 87,5% pentru un timp de muncă efectiv prestat de 50%”, explică Anca Grigorescu.

Mai mult, în calitate de coordonator al departamentului de Dreptul Muncii din cadrul companiei de avocatură, ea a oferit și câteva exemple de calcule legate de veniturile statului și ale angajatului, în funcție de diferite niveluri salariale, valabile pentru un angajat căruia i s-a redus activitatea la 50%.

Propunere: Timisoara 2021 devine Timisoara 2023

În contextul în care Asociația Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii se află într-o perioadă dificilă, după un șir lung de scandaluri și multe incertitudini, a venit un anunț din partea Comisiei Europene privind decalarea perioadei dedicate capitalelor culturale europene din anii 2020-2021.

Vicepreședintele Margaritis Schinas și comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, vor propune colegiului comisarilor europeni decalarea perioadei evenimentelor culturale dedicate capitalelor culturale europene 2020-2021. Ei vor solicita modificarea Deciziei 445/2014 care reglementează acțiunea Capitalelor Europene ale Culturii, pentru a prelungi termenul celor două capitale din acest an până în aprilie 2021, pentru Rijeka și Galway. De asemenea, vor solicita amânarea orașului Novi Sad pentru 2022 și exercitarea titlului pentru Timișoara și Elefsina în 2023. Dacă această propunere va fi adoptată, în 2022 vor exista trei capitale europene: Kaunas (Lituania), Esch sur Alzette (Luxembourg) și Novi Sad (Serbia), iar în 2023: Veszprem (Ungaria), Elefsina (Grecia) și Timișoara (România).

„Această intenție comunicată de reprezentanții Comisiei Europene este doar o etapă, decizia finală aparține Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene. Până la o decizie definitivă, noi vom desfășura programul cultural pentru acest an și vom începe reprogramarea etapelor”, a declarat Simona Neumann, directorul executiv al Asociației Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii.

IDEO IDEIS: Ce poate face un festival de teatru pentru o comunitate mică, dar cu probleme mari?

În 2020, anul provocărilor și al schimbărilor, festivalul IDEO IDEIS ia o formă nouă și va ajunge de data aceasta în nouă orașe din țară între 5 și 9 august. Ajuns la ediția cu numărul 15, proiectul de educație non-formală prin artă are și anul acesta mentori invitați care vor petrece două zile alături de trupele de teatru din fiecare oraș. Ultima zi de ateliere se va desfășura în prezența lor, iar ziua următoare va fi destinată lucrului cu trupa.

„E foarte important că trainerii și mentorii cu care lucrăm să fie oameni care conștientizează responsabilitatea pe care o au atunci când interacționează cu tineri care sunt în plină formare. Căutăm echilibru și moderație și un click uman și comportamental care să ne facă să simțim că rezonăm cu aceleași lucruri pe plan educațional. Plecăm de la premisa că e important să existe punți de dialog între generații și propunem formule de învățare simetric bilaterale în care ascultarea și formarea propriilor filtre (în cazul adolescenților) sunt elemente esențiale. Nu ne propunem sub nicio formă să livrăm formule standardizate ci să facilităm accesul la instrumente de gândire critică”, preciza cofondatorul festivalului, Alexandru Ion, în interviul acordat Revistei Sinteza.

INTERVIU - Cristian Pârvulescu, decan al Facultății de Științe Politice, SNSPA: Teoriile conspirației sunt mult mai periculoase decât acțiunile partidelor

Vedem o situație îngrijorătoare în ceea ce privește creșterea cazurilor noi de Covid. Cine sunt vinovații, care ar fi cauzele?

Probabil principala cauză este nerespectarea regulilor de distanțare care au fost compromise în urma unor campanii sistematice împotriva regulilor de protejare individuală. Devine clar că teoriile conspirației, care au fost foarte bine construite narativ, au reușit să atingă o bună parte din populație. Și nu e de mirare că s-a întâmplat asta! Aș putea spune chiar că era inevitabil! Cei care au făcut-o cunoșteau bine imaginarul colectiv românesc. Și nu se întâmplă doar în România. Astăzi, România se află pe locul 49 în clasamentul dinamicii epidemice actualizat continuu de Johns Hopkins University, deși acum două luni, înaintea ieșirii din starea de urgență, era cu douăzeci de locuri mai sus. Deci, epidemia a accelerat în foarte multe alte state. Dacă analizăm comparativ datele, vedem că epidemia s-a accelerat acum în întreaga regiune, dar nu are aceeași dinamică în Vest. Iar situația epidemiologică a devenit preocupantă peste tot. Inclusiv țări care au raportat înainte puține cazuri, cum este Bulgaria, Serbia sau Muntenegru, au atins acum vârfuri. Iar situația din Ucraina și Republica Moldova este, de asemenea, îngrijorătoare. Și Cehia, Slovacia, Slovenia și Croația sunt pe același trend. La fel și Grecia! Singura țară din zonă care pare să fie în contrast cu restul regiunii este Ungaria, dar în ceea ce privește Ungaria pot fi observate câteva ciudățenii statistice. Cert este că acum contagiunea se datorează răspândirii de către indivizi a virusului. Să nu uităm că am avut mai multe valuri de relaxare după 15 mai. Pe de altă parte, cei ce sunt testați pozitiv acum s-au infectat cu aproape două săptămâni în urmă, la sfârșitul lunii iunie, când teoriile conspirației atinseseră un maximum. Mulți oameni sunt convinși că virusul nu există sau că raportările sunt false. Și astăzi, când noi discutăm, sunt foarte mulți care cred că raportările Guvernului sunt falsificate, că nu este vorba de niciun fel de pericol și asta pentru simplul motiv că, statistic discutând, 600-680 de infectați pe zi nu reprezintă un număr foarte mare și mulți, prin experiența lor directă, nu au cunoștințe ca să se fi infectat cineva. Or, este exact ceea ce teoriile conspirației urmăresc: să zdruncine încrederea populației în guvern și astfel să creeze haos. Iar acum chiar asta pare să se întâmple.

Vorbiți de cei care au inspirat, creat, pus în circulație aceste teorii negaționiste, conspirații. Cine ar fi autorii, din ce zonă?

Ceva intuiții putem avea în această privință. Ba chiar și unele date. Observăm că unii lideri de opinie susțin în mod direct și constant, având și audiență, că totul este o înscenare, că ar fi vorba despre o strategie a președintelui Iohannis și a Guvernului Orban de a specula situația în favoarea lor. Cei care susțin această teorie a conspirației fac abstracție de situația epidemiologică din jur. Pe de altă parte, am putea spune că dacă Ucraina, Moldova, Bulgaria, Serbia cunosc o asemenea situație este, de fapt, o caracteristică a regiunii. Or, nu este tocmai așa! Acestea sunt zonele în care teoriile conspirației au funcționat cel mai bine. Și aici avem o serie de demonstrații. Spre exemplu, site-ul EUvsDisinfo, care monitorizează situația manipulării din această parte a Europei. Este un proiect-pilot al Serviciului European de Acțiune Externă al Uniunii Europene înființat în 2015 pentru a monitoriza și a avertiza asupra campaniilor de dezinformare ale Rusiei care afectează statele membre și țările din regiune. Și care se bazează pe analize facturale. Or, dacă observăm aceste date, constatăm că există o campanie deliberată care pornește din Rusia și care atinge toate țările din regiune, inclusiv Republica Moldova și, prin intermediul Republicii Moldova, România. Această direcție a dezinformării metodice privind epidemia de Covid-19 este observată din februarie și nu a încetat între timp. Deși situația epidemiologică a Rusiei rămâne în continuare gravă cu între 6.000 și 7.000 de cazuri zilnic, această campanie susținută de media oficioasă din Rusia și apoi preluată de media prietenă din țările din jur, Ucraina, Moldova, chiar și țările baltice, este apoi orientată spre fostele state comuniste din Europa Centrală. Or, populațiile nu sunt toate la fel de bine pregătite să reziste acestui tip de manipulare. În orice caz, populația României nu este foarte bine pregătită din punctul ăsta de vedere. Dar, pe de altă parte, trebuie să spunem că, deși guvernul și oficialitățile au acuzat permanent teoriile conspirației, nu au reușit să promoveze acțiuni suficient de clare care să le poată contracara. Această eroare tactică a dus la creșterea exponențială a focarelor de difuzare a teoriilor conspirației. Acest artefact gândit în centre de psihologie socială în funcție de caracteristicile unei populații date reușește să se interfereze mult mai insidios decât Sars CoV2! Or, ar fi trebuit luate măsuri de prevedere astfel încât difuzarea acestor lucruri să nu atingă pături atât de largi ale populației, care în momentul acesta sunt aproape imposibil de convins de contrariul. Momentele importante pentru contracararea acestor teorii erau în martie-aprilie, or, atunci, furate de exercițiul cotidian al combaterii epidemiei și de succesul relativ al acestei acțiuni, autoritățile române nu au sesizat pericolul. Acum, sigur că vor încerca să diminueze impactul teoriilor conspirației, dar va fi foarte greu.

ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională