Revista presei
14 iulie 2020
Despre istoria Banatului, cu profesorul și politologul american născut în Arad, Edward N. Luttwak
- ziuadevest.ro
Unul dintre bănățenii care s-au consacrat profesional în spațiul american, profesorul, politologul, strategul și istoricul american de origine română, Edward N. Luttwak, a publicat recent în revista Cultura un interesant comentariu despre istoria Banatului.
Născut în Arad, la 4 noiembrie 1942, a parcurs etapele școlare în Palermo, Milano și Wallingford (UK), apoi a absolvit școala de cadeți British Army și London School of Economics (1964), după care și-a absolvit studiile doctorale la Johns Hopkins University (1975), cu o teză despre strategia militară a Imperiului Roman.
Profesorul Luttwak este consilier în cadrul Joint Artificial Intelligence Center, în cadrul Departamentului Apărării din USA. A făcut parte din Echipa Prezidențială de Tranziție USA, după ce a consiliat în cadrul Forțelor Armate USA, Departamentului Apărării, Departamentului de Stat și în cadrul staff-ului Casei Albe.
Prima sa lucrare semnificativă, beneficiind de traduceri în plan internațional, apărută în 2013 și în limba română, a fost „Lovitura de Stat. Ghid practic”. Cea mai recentă carte pe care a publicat-o este „The Rise of China viz. The Logic of Strategy” (Harvard University Press, 2012).
În recentul cometariu pe care Edward N. Luttwak l-a publicat în Revista Cultura (nr. 613), sub titlul „Banatul”, profesorul american de origine română notează:
„Europa de azi nu duce lipsă de orașe multiculturale, mari și mici, dar în fiecare din acestea există o naționalitate indigenă, iar toate celelalte naționalități sunt considerate, într-un fel sau altul, nou-veniți, indiferent dacă sunt împământenite sau considerate, în continuare, drept imigranți. În Europa am găsit întotdeauna state binaționale sau multinaționale, dar diferitele naționalități nu s-au amestecat prea mult deoarece, în mare, erau distribuite în provincii și regiuni diferite. Statele, regiunile și provinciile binaționale au fost și sunt mult mai des întâlnite, iar acest tip de dualitate a tins să genereze tensiuni, uneori chiar și violență.
A existat o excepție la toate categoriile de mai sus, unica regiune multiculturală a Banatului, locul meu de baștină, pe atunci numit ”Ținutul Timiș”, dar care și-a redobândit numele istoric de Banat în 1960. Era o zonă clar multiculturală: în momentul în care s-a proclamat o republică independentă a Banatului, care a durat numai o scurtă vreme, după destrămarea Imperiului Habsburgic în octombrie 1918 – pentru a păstra caracterul unui teritoriu vizibil mai avansat decât zonele înconjurătoare – numele acesteia a fost „Banater Republik” pentru vorbitorii de germană, „Banati Koztarsasag” pentru locuitorii maghiari, „Republica Bănățeană” pentru români și „Banatka Republika” pentru sârbi.
Acum, când tensiunile interculturale sunt cronice în multe părți ale Europei, o istorie completă a Banatului în timpul celui de-al Doilea Război Mondial ar aduce o valoroasă contribuție publică deoarece, în cazul acestei regiuni, lucrurile care nu s-au întâmplat nu au fost un non-eveniment, ci o izbândă.”
Cum ar putea incepe elevii scoala, din toamna, la Timisoara? Fie invata in schimburi, fie in cat mai multe containere. Solutiile in lucru anuntate de seful ISJ Timis, Marin Popescu
- opiniatimisoarei.ro
TIMISOARA. Elevii, parintii si profesorii, deopotriva, privesc cu ingrijorare spre luna septembrie cand va incepe noul an scolar. Cu totii se intreaba cum anume vor invata copiii, in conditiile in care epidemia, in loc sa se domoleasca, se extinde. Perspectiva cursurilor online nu ii multumeste, iar, deocamdata, autoritatile nu au prea multe solutii.
Despre toate acestea a vorbit inspectorul general al Inspectoratului Scolar Timis, Marin Popescu, in INTERVIURILE TIMISOAREI, singura emisiune interactiva LIVE pe Facebook din Timisoara, realizata de opiniatimisoarei.ro si Orasul Timisoara din studiourile televiziunii regionale SUD VEST TV.
„In Austria, metoda aceasta de a imparti clasa in doua se foloseste deja. Nu avem spatii in zona urbana… Suntem in discutii si analize. Saptamana trecuta am initiat o intalnire cu platforma anti-Covid TM, ONG-uri, zona de companii, institutii publice, unitati de invatamant, in ideea de a identifica solutii. Nu suntem acum in masura sa spunem: astea sunt solutiile. Sunt unele propuse la nivel local… Cea mai mare problema e legata de Timisoara pentru ca aici e un deficit foarte mare de spatii. Putem merge pe acest tip de a imparti clasa in doua, dar nu la toate unitatile de invatamant. Fiecare unitate de invatamant are specificitatea ei. Intr-un fel vorbim despre Colegiul Banatean care are 2000 de elevi si 100 de cadre didactice si altfel vorbim de o unitate de invatamant care are numar mai mic de copii si de clase… Daca exista unitati de invatamant care au disponibilitate de spatiu, cu siguranta putem sa impartim clasa in doua si atunci un profesor preda live copiilor care sunt distantati fizic in clasa in care preda si transmite live in a doua clasa, a acelorasi copii, tocmai in ideea de a pastra distanta sociala, care sunt tot acolo, dar pe internet. Dar copiii trebuie supravegheati, nu putem lasa elevii singuri in clasa. E o chestiune care tine de orar, de modul de organizare a orarului. Profesori sunt destui, dar nu sunt calificati. Vom gasi o solutie…Suntem in faza de cautare de solutii. Un alt scenariu e ca acolo unde unitatile de invatamant nu au disponibile spatii, cu siguranta trebuie sa impartim clasa in doua, o parte vor sta in clasa o perioada de timp, 2 zile, sa zicem, ceilalti elevi vor sta acasa. Se schimba mai apoi si, in urmatoarele 3 zile, vin ceilalti sa stea, cate o saptamana care sa cuprinda un weekend la mijloc. Aceasta metoda o folosesc scolile din Austria, de exemplu„, a spus Marin Popescu, inspector sef ISJ Timis.
Pentru unele scoli, solutia o reprezinta containerele amplasate in curti, unde pot fi organizate mai multe clase.
„Generala 30 a primit intr-o perioada scurta de timp containere pentru unitatea de invatamant in care vor invata 360 de elevi. Dar infrastructura nu tine de Inspectoratul Scolar. Lunea viitoare avem o intalnire la Colegiul National Banatean tocmai pentru a vedea cum sunt configurate spatiile, pentru ca din aceasta perspectiva CNB, cu un numar foarte mare de elevi, este unitatea de invatamant cea mai aglomerata. Acolo ne concentram pe aceasta perspectiva, dar nu numai aceasta a spatiilor, pentru ca trebuie sa recunoastem, avem nevoie de circuite, de stocuri de echipamente, de masti. Nu mai intru in detalii. Lenau e undeva impartit, mai are un alt corp de cladire vizavi de Finante, ceea ce ii permite o marja mult mai usoara vizavi de folosirea spatiilor. CNB e doar acolo si in alta parte nu are. Si CNB va folosi perspectiva containerelor scolare, si la Generala 19 deja se lucreaza la asta, si liceul Antim Ivireanu. Exista aceasta perspectiva a dezvoltarii spatiilor folosind containere, la acest moment. Asta e solutia deocamdata. Trebuie sa recunoastem ca in acest moment nu stim cum o sa evolueze scoala din septembrie. Conteaza foarte mult si contextul epidemiologic„, a precizat inspectorul general al ISJ Timis.
COVER STORY - Măndița Baias, profesor de fizică, despre scenariul învățării exclusiv online, din toamnă: E nevoie ca directorul școlii să imprime ritmul de lucru, să încurajeze colegii să experimenteze, să găsească oamenii “locomotivă”
- edupedu.ro
În cele ce urmează voi încerca să aduc în atenția dumneavoastră scenariul învățării exclusiv online din toamnă. Am experiența a trei luni de predare a fizicii în acest mod.
Ce am învățat? Că e nevoie ca directorul școlii să imprime ritmul de lucru, să încurajeze colegii să experimenteze modalități noi de predare; să găsească oamenii „locomotivă” care să-i învețe și pe ceilalți cum să se descurce în mediul virtual de învățare. E nevoie de un colectiv de profesori deschis la nou. E nevoie de elevi sârguincioși și de părinți înțelegători. Toate astea le-am întâlnit și pot să vă împărtășesc din experiența mea.
Pentru ca procesul didactic online să decurgă fără probleme majore, consider că toată școala trebuie să funcționeze pe aceeași platformă de învățare și după același orar. Această platformă este aproape identică cu școala reală: are clase, are elevi în clase, are profesori care intră în clasa respectivă, are spațiu de predare (video), are spațiu de stocare a materialelor predate, are spațiu de evaluare, de rezolvare a temelor. Din clasă se pot apela diverse materiale, pregătite înainte, necesare pentru lecție sau acestea se găsesc online.
Să luăm ca exemplu o lecție de fizică: se comunică informațiile prin material scris, dar se explică în întâlnirea video a profesorului cu elevii. Se poate folosi și tabletă grafică pentru a facilita procesul didactic de predare.
Experimentele (simulări ale lor) se pot găsi online, se trimite elevul la adresa respectivă, face măsurătorile, culege datele, vine înapoi în clasă și le prelucrează. Prezintă rezultatele măsurătorilor sub formă de tabele, grafice etc.
Evaluarea se poate realiza sub forma unor proiecte pe care elevii le pregătesc acasă sau sub forma unor teste de evaluare rezolvate online în fața profesorului.
Nu te poti lupta cu prostia, cu ignoranta, cu conspiratia. Mesajul dur al sefului Spitalului Victor Babes din Timisoara pentru cei care nu cred in COVID
- opiniatimisoarei.ro
TIMISOARA. Medicii din Timisoara au ajuns din nou la limita, in lupta cu coronavirusul. Dupa o perioada buna de timp in care numarul noilor imbolnaviri era tot mai mic, in ultima saptamana, la spitalele dedicate pacientilor confirmati cu Covid 19 locurile ajung, treptat, sa nu mai fie suficiente.
La Spitalul Victor Babes din Timisoara, cel mai performant din tara in lupta cu coronavirusul, mai sunt libere doar cateva paturi pentru a primi bolnavii infectati cu SARS Cov 2, in timp ce si Spitalul CFR, unitate suport, incepe sa primeasca tot mai multi pacienti cu forme usoare ale bolii. Iar, potrivit medicilor, aproximativ 70% dintre cei care au ajuns in ultima vreme in spital sunt cei care cred in teoria conspiratiei.
A refuzat tratamentul si acum e la Terapie Intensiva
„La Babes mai avem 6 sau 7 locuri libere, dar este o dinamica continua, pentru ca ne ajutam cu colegii de la Spitalul CFR, care preiau cazurile asimptomatice sau usoare. La noi, Terapia Intensiva este plina, sunt 4 locuri si toate sunt ocupate, sunt pacienti care cred mai mult in teoria conspiratiei decat in tratamentul medicamentos. Avem in Terapie un pacient care a refuzat tratamentul cu Remdesivir, ne-a spus ca nu vrea sa facem experimente pe el. Din pacate, acum este la Terapie Intensiva si nu putem decat sa ii dam tratament suportiv”, a declarat pentru opiniatimisoarei.ro Cristian Oancea, directorul Spitalului Victor Babes din Timisoara.
PIAȚA MUNCII - Relația angajat-angajator se schimbă pe fondul dezvoltării tehnologiei. Gig Economy – tot mai multe persoane renunță la serviciul tradițional și aleg să lucreze pe perioade determinate sau la mai multe job-uri în același timp
- biziday.ro
La aproape zece ani de la criza financiară din 2008-2009 ofertele de job-uri și perspectivele de carieră sunt tot mai schimbate. Criza de atunci a redefinit relația angajat-angajator și tot mai multe persoane au început fie să lucreze pe cont propriu, fie ca antreprenori, fie să se angajeze sau să semneze contracte de colaborare pe perioadă determinată (mai scurtă).
Între cei care deja făceau asta se numără liber profesioniștii – fotografi, scriitori, muzicieni (sau alți artiști), consultanți, sau chiar șoferi de TIR (iar mai nou de UBER și alte platforme de ridesharing). O influență importantă în această schimbare de paradigmă o are dezvoltarea tehnologiei, care permite delocalizarea angajatului. Tot mai puțini oameni lucrează acum pentru manageri sau șefi, ci se raportează la ceea ce fac prin diverse aplicații. Serviciile de livrare sau serviciile de recrutare sunt două dintre exemple.
Directorului general al Intuit, Brad Smith, spunea în 2017 că în SUA 34% din forța de muncă este formată din cei care lucrează independent (Gig economy) și estima că în 2020 procentul va ajunge la 43%. Harvard Business Review a raportat că 150 de milioane de persoane din America de Nord și Europa de Vest lucrează cu astfel de contracte.
România a înregistrat a treia cea mai mare scădere a populației din UE, anul trecut. Românii formează cel mai numeros grup de rezidenți străini din Italia – peste 1,2 milioane.
- biziday.ro
Populația Uniunii Europene era la 1 ianuarie 2020 de aproape 448 milioane, potrivit datelor Eurostat. Anul trecut, în 18 state membre UE populația a crescut, iar în nouă dintre ele, a scăzut.
Pentru că are o populație mică, Malta a înregistrat de departe cea mai mare creștere a populației (+ 4,17%), urmată de Luxemburg (+ 1,97%), Cipru (+ 1,37%), Irlanda (+ 1,21%) și Suedia (+ 0,95%).
Institutul de Statistică italian raportează că numărul cetățenilor străini care au venit în Italia anul trecut a fost în scădere (- 8,6%), în timp ce emigrarea cetățenilor italieni a continuat să crească (+8,1%).
Grupul cel mai numeros de străini rezidenţi în Italia îl formează însă românii (1,2 milioane), urmaţi de albanezi (441.000), marocani (432.000), chinezi (305.000) şi ucraineni (240.000).
Cele mai mari scăderi ale populației au fost înregistrate în Bulgaria (-0,7%), Letonia (- 0,64%), România (-0,5%), Croația (-0,44%) și Italia (-0,19%).
14 IULIE - De ziua naţională, Franţa mulţumeşte personalului medical aflat în prima linie în timpul carantinei
- rfi.ro
Este o premieră din 1945 încoace: din cauza pandemiei de Covid-19 tradiţionala paradă militară de pe Champs Elysées -organizată an de an cu ocazia zilei naţionale- va fi înlocuită în acest an cu o ceremonie în format redus, în Place de la Concorde. Onorul va fi dat personalului medical, militarilor şi civililor care s-au aflat în prima linie în timpul carantinei impuse populaţiei pe fondul pandemiei de coronavírus. Evenimentul nu va fi deschis publicului. Au fost invitate în tribune 2.500 de persoane dintre care 1.400 de îngrijitori, asistenţi şi personal medical ce au lucrat cu toţii, cu intensitate, în timpul pandemiei de coronavirus. Ceremonia va fi transmisă în direct la televizor.
Tema din 2020 este “o naţiune angajată, unită şi solidară”. Ceremonia va fi prezidetă de şeful statului, Emmanuel Macron şi va fi un omagiu adus militarilor implicaţi în operaţiunea Résilience, operaţiune lansată pe 25 martie în Franţa şi prin care militarii au ajutat autorităţile în timpul carantinei impuse populaţiei.
CULTURĂ DE SECURITATE - Investiţie uriaşă pregătită de Armata Americană la Cluj, pentru descurajarea Rusiei. Va fi cel mai generos buget pentru o bază militară din afara SUA
- adevarul.ro
Baza militară de la Câmpia Turzii (judeţul Cluj) ar urma să fie transformată într-un hub NATO, iar pentru asta americanii sunt gata să bage adânc mâinile în buzunar.
Statele Unite ale Americii încearcă să mute decisiv în noul „război rece”, pentru a descuraja politica expansionistă a Rusiei lui Putin, în estul Europei. Pentru asta, americanii sunt gata să investească o sumă enormă în baza militară de la Câmpia Turzii, care ar urma să fie transformată într-un hub NATO în zona Mării Negre. Conform Stars and Stripes, Pentagonul are în plan să investească peste 130 de milioane de dolari în această bază. Congresul SUA ar urma să aprobe această invesiţie, iar documentele oficiale şi proiectul a ajuns pe birourile membrilor comisiei de apărare din cadrul acestei instituţii. Proiectul prevede investiţii pentru realizarea unei noi piste de aterizare pentru avioane cargo, precum şi într-un depozit de combustibil, un hangar pentru avioane şi alte facilităţi pentru ca numărul avioanelor şi prezenţa NATO să crească semnificativ în viitorul apropiat. Potrivit sursei citate, până acum Armata SUA a utilizat cu precădere Baza Aeriană Mihail Kogalniceanu, din judeţul Constanţa. Începând de anul trecut, Pentagonul şi-a îndreptat însă tot mai mult atenţia spre baza de la Câmpia Turzii, unde au fost aduse inclusiv drone MQ-9 Reaper de la o baza americană aflată în Polonia, pentru a fi mai aproape de Marea Neagră, acolo unde activitatea militară rusă a crescut constant din 2008, anul în care Rusia a purtat un război cu Georgia. Investiţia de la baza din Câmpia Turzii ar fi cea mai importantă făcută de Armata SUA într-o ţară străină, din 2014 şi până în prezent. Dacă la Câmpia Turzii se preconizează o investiţie de 130,5 milioane de dolari, sume importante sunt prevăzute şi pentru alte trei baze americane din Europa. Astfel, a fost propusă suma de 59 milioane de dolari pentru baza din Rota, Spania, şi 36 de milioane, respectiv 25 de milioane pentru modernizarea bazelor deţinute de Forţelor Aeriene ale SUA la Ramstein şi Spangdahlem, ambele în Germania.
ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos
- uvt.ro
