Revista presei

14 februarie 2020

After school-urile în școală, pe banii părinților, cu profesorii de la clasă, legalizate de noua lege adoptată de Senat. Pentru cadre didactice din alte școli e necesar acordul Consiliului de Administrație

Programele de tip after-school sunt oficializate inclusiv prin implicarea financiară și organizatorică a părinților, acolo unde „statul, consiliile judeţene sau consiliile locale nu finanţează programul ‘Şcoala după şcoală’”, potrivit noii legi adoptate de Senat luni. Pentru a intra în vigoare, lege trebuie promulgată de președintele României.

Regulile noi prevăd inclusiv implicarea profesorilor în aceste activități plătite de către părinți, neexistând o condiție ca profesorii respectivi să nu fie de la clasa din care sunt elevii. Din contră, aducerea unor cadre didactice din exterior, de la alte școli, este împiedicată prin introducerea în lege a unei aprobări din partea Consiliului de Administrație. În prezent, există voci care susțin că implicarea profesorilor de la clasă în programe after school plătite încalcă normele de etică și Regulamentele școlare prin faptul că pot fi asimilate meditațiilor.

High IQ! Cele mai strălucitoare minți din lume vin la Universitatea de Vest Timișoara

Romanian High IQ Society și Synapse – The High IQ Network, sub patronajul Universității de Vest din Timișoara, organizează o interesantă conferință despre inteligența superioară și importanța supradotării intelectuale.

Marele eveniment aduce în fața publicului o multitudine de abordări ale celebrei sintagme high IQ, într-o ținută proaspătă și cvasieterogena.

Vor lua cuvântul atât organizatorii, cât și persoane care vor deplia însemnătatea unei inteligențe înalte în diferite sfere de activitate, însă vom avea parte și de discursuri care vizează aria psihologiei și planurile conexe deschise de aceasta.

Profesorii vor putea să îşi facă norma didactică cu 9 ore pe săptămână de pregătiri pentru examene sau olimpiade, ori remediale. Timpul alocat predării este redus la 65%. Modificările apar în Legea aflată acum la promulgare

Profesorii vor putea să-şi construiască jumătate din norma didactică, de 18 ore pe săptămână, din activităţi care până acum nu puteau fi incluse în aceasta, potrivit legii votate de Senat luni şi aflată acum la promulgare, la preşedintele Klaus Iohannis. Noile activităţi care pot face parte din “nu mai mult de o jumătate de normă” sunt “ore de pregătire pentru evaluări/examene naționale și/sau pentru obținerea performanței educaționale, precum și ore de învățare remedială”.

O modificare făcută la Articolul 263, alineatul 2, din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 dă posibilitatea oricărui profesor să-şi completeze sau chiar să-şi formeze norma didactică de 18 ore pe săptămână din/cu maximum 9 ore de pregătire cu elevii.

Târg de viniluri, un eveniment din calendarul pregătitor Timișoara 2021, în premieră la Iulius Town, deschis începând de azi

Timișoara este un oraș al culturii, al oamenilor deschiși la nou și al implicării sociale. Sunt motivele pentru care, în 2016, Timișoara a câștigat titlul de Capitală Culturală Europeană pentru anul 2021. Auchan și Iulius Town Timișoara susţin mișcarea culturală locală, alături de Asociația TM2021, prin demararea unui proiect inedit, al cărui scop este acela de a aduce un plus agendei de evenimente, cu acțiuni captivante, interactive și orientate spre multiculturalitate.

Începând din 2020, într-un efort comun, Iulius Town și Auchan dezvoltă proiectul multianual „Auchan for YOU @IuliusTown”. Este un concept inedit de implicare culturală, care cuprinde o serie de evenimente de interes general, cu un impact artistic sau social, care vor completa programul din următorii ani al Asociației Timișoara 2021 – Capitală Culturală Europeană.

Primul eveniment din cadrul proiectului este „Vinyl Rocks”, un târg organizat de VINILOTECA, care se va desfășura în perioada 14 – 16 februarie 2020, în Atrium Iulius Mall. În weekend-ul dedicat iubirii sărbătorim prin muzica nostalgică pe vinil, alături de artiști, formații rock, producători de muzică, magazine specializate și elevi ai școlilor de profil. Este modalitatea noastră de a ne exprima sentimentele și de a aduce comunitatea împreună.

PIAȚA MUNCII - 6 joburi care nu există, dar care vor fi la mare căutare în 2030

O cercetare realizata de Dell Technologies estimeaza ca 85% dintre joburile pe care studentii de azi le vor avea in 2030 nu au fost inventate inca. In zece ani, fiecare organizatie va fi una de tehnologie, asa ca firmele ar trebui sa inceapa inca de pe acum sa gandeasca infrastructura de care vor avea nevoie, precum si forta de munca necesara, astfel incat sa nu fie prinse pe picior gresit sau sa ramana in urma.

Cercetarea Dell, condusa de Institute for the Future, a evaluat modul in care noi tehnologii, precum inteligenta artificiala, robotica, realitatea virtuala, realitatea augmentata si tehnologia cloud computing, ne vor transforma viata si cum va arata viitorul la locul de munca in urmatorul deceniu.

Cercetarea prezice ca aceste noi tehnologii vor fi puternic sustinute de aparitia unor inovatii in ceea ce priveste software-ul, big data si puterea de procesare, ceea ce le va permite sa transforme fiecare aspect al vietii noastre, nu numai companiile sau institutiile. Societatea va intra intr-o noua faza a evolutiei, care va fi caracterizata de:

 

  • o eficienta mai mare ca niciodata, care ii va ajuta pe oameni sa isi depaseasca limitele;
  • tehnologia va functiona ca o „extensie” a omului, ajutandu-l sa-si organizeze si sa isi indeplineasca mai bine si mai rapid sarcinile zilnice;
  • organizatiile vor putea recruta mai eficient, cu ajutorul tehnologiilor care vor sorta si potrivi candidatii cu joburile cele mai relevante pentru ei si cu cele pentru care sunt cu adevarat calificati;
  • oamenii vor fi nevoiti sa isi dezvolte noi abilitati si sa se adapteze rapid schimbarilor care vor transforma mediul de lucru.

RELAȚII INTERNAȚIONALE - Scăderea influenței Occidentului în lume – tema celei de-a 56 ediții a Conferinței de securitate de la Munchen

Ucraina, Afganistan, Yemen, Libia și Iran sunt considerate a fi cele mai importante zone de conflict de urmărit în 2020. Conflictul din Siria, care în ultimele luni a reapărut pe primele pagini ale ziarelor, nici măcar nu intră în top 10 dispute militare ce pot genera efecte globale.

Acestea sunt premisele care vor fi analizate de peste 500 de decidenți internaționali, care se reunesc în acest sfârșit de săptămână în Bavaria, unde vor participa la cea de-a 56-a ediție a Conferinței de securitate din München.

În Munchen, între 14 și 16 februarie, 40 de șefi de state și de guverne, 60 de miniștri de Externe, peste 20 de miniștri ai Apărării, împreună cu lideri de afaceri, academicieni și reprezentanți ai societății civile vor discuta despre actualele crize globale și despre provocările de securitate viitoare.

Occidentul este contestat atât din interior cât și din Exterior, iar înțelegerea comună a ceea ce înseamnă să faci parte din Occident se degradează. Raportul de Securitate Munchen 2020, raport publicat în fiecare an înainte de eveniment și care traseează cadrul de dezbateri, denumește cu expresia  “Westlessness” acest fenomen.

Cum lumea se confruntă cu o americă din ce în ce mai distantă față de parteneri, precum și cu o Rusie și Chină mai hotărâte să își impună dominația și cu un NATO divizat intern, dezbaterile vor fi dominate de efectele “Westlessness”.

Potrivit autorilor raportului, contestările din interiorul Occidentului sunt generate de ”iliberalism”, care încurajează unitatea etnică, culturală și religioasă în detrimentul regulilor democratice care au ghidat vreme de zeci de ani Occidentul.

Se pare că am pierdut înțelegerea comună a ceea ce înseamnă să facem parte din Occident (…) și pare nesigur dacă Occidentul poate găsi o strategie comună pentru o nouă eră a competiției marilor puteri”, scrie în prefața Raportului de Securitate ambasadorul Wolfgang Ischinger, sub președinția căruia se desfășoară Conferința de la Munchen.

 

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională