Revista presei

10 noiembrie 2020

Inspectoratele şcolare vor elabora un plan de intervenţie local pentru fiecare unitate de învăţământ

Inspectoratele şcolare vor elabora un plan de intervenţie local pentru fiecare unitate de învăţământ, pornind de la nevoile specifice, astfel încât “toţi copiii să aibă acces la educaţie”, informează Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

“Inspectoratele şcolare vor elabora un plan de intervenţie local pentru fiecare unitate de învăţământ, pornind de la nevoile specifice, astfel încât toţi copiii să aibă acces la educaţie. Fiecare inspectorat, prin intermediul CJRAE/CMBRAE, va pune la dispoziţie, zilnic, de luni până vineri, în intervalul orar 8,00-16,00, o linie telefonică de consiliere destinată elevilor şi părinţilor. Aceştia vor fi sprijiniţi de specialişti pentru a gestiona mai uşor această perioadă în care există nevoie de îndrumare, sprijin emoţional şi consiliere. Numerele de telefon vor fi afişate pe site-urile inspectoratelor şcolare şi pe paginile web ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării: www.edu.ro şi http://educatiacontinua.edu.ro”, informează un comunicat de presă al Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Potrivit sursei citate, în contextul actual, “pentru a veni în sprijinul” elevilor şi al cadrelor didactice, consilierii şcolari vor participa şi la orele de dirigenţie.

Complementar, CJRAE/CMBRAE va organiza şi sesiuni online pentru profesorii diriginţi, dar şi pentru părinţi, sesiuni care au drept scop o mai bună gestionare a diferitelor situaţii cu care ei se pot confrunta în această perioadă.

Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, a avut, luni, o videoconferinţă cu inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi şi directorii Centrelor Judeţene de Resurse şi Asistenţă Educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE/CMBRAE).

Marian Preda, rectorul Universității din București: Într-o bună măsură România își carantinează viitorul prin închiderea școlilor/ Cred că ne-am carantinat viitorul din anii 1990, când am lăsat școala să fie controlată politic și să fie centrată pe profesori

Măsura închiderii școlilor reprezintă pentru România o carantinare a viitorului său, dar ceea ce vedem acum este doar o continuare a unui declin în Educație care a început în anii 1990, atrage atenția profesorul universitar de Sociologie Marian Preda, rectorul Universității din București, într-un interviu de la emisiunea În fața ta, difuzat de Digi24.

Toul a început „din momentul în care am lăsat școala să fie controlată politic și să fie o școală centrată pe profesori, nu pe elevi (…). E o continuare a ceea ce s-a întâmplat de 30 de ani, nu este o chestiune de moment. Carantina așa cum o vedem noi acum, adică trecerea la învățământul online, este doar o consecință, un simptom”, a spus Preda.

„Statul nu a făcut nimic ca să scoată comunitățile astea din stadiul în care sunt, să le dea o șansă și o oportunitate celor care cu adevărat nu se pot ajuta singuri. Statul nu a făcut nimic pentru ei, tot interesul s-a concentart pe orașe, pe București, pe vârfuri, pe chestiunile care țin de viața politică de la centru și mai puțin de comunități. Da, sunt mulți care văd și știu cum va arăta România, sunt specialiști în mediul universitar, preuniversitar, în ONG-uri, care fac proiecte și programe, dar ei nu fac politicile publice ale României”, a declarat Marian Preda.

Eu știu că școala nu este un focar epidemiologic. Spre exemplu, la universitate, chiar și dacă studenții ar veni la școală, ar avea șase ore de activitate zilnică, circuite clare de intrare și de ieșire și nu s-ar întâlni decât cu colegii lor, riscul de infectare este relativ mic. Imaginați-vă însă că aceeași studenți, ca să vină la școală sau ca să plece de la școală, merg cu metroul, merg cu autobuzul, deci în locuri mult mai aglomerate. De asemenea, unii merg la muncă unde trebuie să stea opt ore pe zi și să interacționeze mai mult cu colegii lor, după care merg în familie, unde au membri de familie care au interacționat cu colegii lor de serviciu sau cu vecinii. Am avut cazuri de infectare la colegi și studenți, dar nu am avut focare și cei care s-au infectat, de fiecare dată s-au infectat din afară.

Care sunt țările din Europa care țin școlile deschise în valul doi al pandemiei de coronavirus

Toate școlile din România trec de astăzi la cursuri online. Măsura din România este în contradicție cu recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății care arată că școlile ar trebui să rămână deschise. Unele dintre țările din Europa au ținut cont de aceste recomandări și lasă școlile deschide, măcar parțial, dar înăspresc condițiile de siguranță pentru elevi.

Cele mai multe au decis ca elevii din clasele mici să meargă toate la școală, pentru aceștia cursurile online neavând aceeași eficiență. În Marea Britanie, profesorii sunt cei care vor ca școlile să se închidă, nemulțumiți de măsurile de siguranță din școli.

Decizia de închidere a școlilor în România nu a fost luată din cauza numărului mare de infectări în școli, care este de sub 1% în rândul profesorilor și al elevilor, a declarat recent ministrul Educației, Monica Anisie. Motivul principal a fost să protejeze spitalele care din cauza numărului mare de îmbolnăviri nu vor mai face față. „Uitați-vă la spitalele din România. Trebuie să fim solidari și cu medicii pentru că ei trec acum printr-o perioadă foarte grea”, a adăugat ministrul Educației.

Marea Britanie și mișcarea ##PutSchoolsInTheLockdown

Prima țară care a anunțat stare de urgență din cauza numărului mare de infectări a fost Anglia, care a intrat în carantină de joia trecută. Guvernul de la Londra a luat însă decizia ca școlile să rămână deschise. Motivația oficialilor britanici a fost că școlile și predarea nu au „risc ridicat” de infectare, iar beneficiile pentru elevi sunt mult mai mari decât dacă ar sta acasă.

Totuși, ghidului pentru siguranța în școli i s-au adăugat mai multe măsuri. Printre acestea, purtarea obligatorie a măștii pentru elevi, începând de la clasa a șaptea, în zonele comune ale școlilor și acolo unde nu poate fi păstrată distanța fizică. Dacă până acum masca era recomandată, ghidul modificat arată că masca nu mai este doar o recomandare în școli.

Spre deosebire de România unde închiderea școlilor a creat nemulțumire, în Anglia ținerea școlilor deschise i-a determinat pe profesori că ceară închiderea lor și predarea să se facă online. Există chiar și o mișcare în mediile virtuale – #PutSchoolsInTheLockdown – prin care sute de mii de britanici cer închiderea școlilor.

Uniunea Națională pentru Educație, cel mai mare sindicat din Marea Britanie, cu aproape jumătate de milion de membri, a făcut mai multe cereri pentru închiderea școlilor, argumentând că școlile sunt „un motor pentru transmiterea virusului”. Sindicaliștii au spus că pot veni la școală numai elevii aflați în situații vulnerabile și cei ai căror părinți muncesc în linia întâi în lupta cu coronavirus. Cererile lor au rămas fără răspuns.

Franţa: Liceenii fac 50% din ore față în față

Și Franța menține școlile deschise, pentru că după cum a declarat ministrul Educației, Jean-Michel Blanquer, numărul cazurilor de contaminare cu coronavirus în rândurile elevilor și profesorilor rămâne „sub control”.

„Vineri, numărul elevilor testați pozitiv este de 3.528, iar cel al personalului didactic – 1.167. Este o cifră ținută sub control”, a spus ministrul care a apreciat că în școli numărul infectărilor este mult mai mic decât în restul populației, scrie France Presse.

Jean-Michel Blanquer a spus că vrea să evite închiderea totală a liceelor, motiv pentru care a introdus un nou protocol sanitar prin care organizarea permite mai mult studiul online, dar totuși elevii să vină la școală pentru 50% din orele lor.

Măsura ținerii școlilor deschide a primit critici și în Franța, unde Hervé Morin, președintele regiunii Normandia, care se confruntă cu un al doilea val de COVID „mai rău” decât primul, a spus că cifrele înaintate de ministrul Educației nu se susțin. Hervé Morin crede că cifra reală este de cel puțin două ori mai mare, sau în cel mai bun caz este mai aproape de media națională de 10%, potrivit lefigaro.fr.

La rata actuală de 50.000 de contaminări pe zi, sau 350.000 pe săptămână, funcționarul ales consideră că este imposibil ca atât de puțini tineri să fie afectați, la o populație de 7 milioane de studenți care sunt expuși circulației virusului.

Teze, lucrări de control, pedagogie falimentară şi reformism la kilogram

Ministrul Anisie a mai bifat o ciuntire a şcolii româneşti. Am rămas fără teze. Zero argumente, dar punctează electoral pentru că mai uşor înseamnă mai uşor de fentat.
Mai dăm sau nu teze? întreabă Ministerul Educaţiei, şi noi pe el. Indiferent de care este răspunsul la această întrebare, cel optim pentru viitorul şcolii româneşti (care are toate şansele să-şi trântească toate achiziţiile ca la domino) nu trebuie generat în urma unei negocieri cu părinţii sau elevi. Da, am zis-o, chiar în campania electorală fiind, când ştiu că se consumă populism pe pâine. 8 din 10 elevi nu vor să dea teze, hai Anisie, eliberează-i! Uşurează şi mai mult educaţia românească, ciunteşte programa, lasă planurile-cadru în aer. Ce mai lipseşte din această reţetă magică pentru sistemul educaţional în care mediocritatea şi deprofesionalizarea sunt valori de bază? O lopată de pământ şi un sughiţ când ne uităm că alţii de lângă noi nu mai ştiu pe unde să introducă mai mult STEM (n.r. ştiinţă, tehnologie, inovare şi matematică), mai multă inovare în şcoli, mai multă informatică. Negocierea termenilor în care se organizează evaluarea sumativă creează un precedent periculos, precedent care anulează până şi raţiunea de a fi a evaluării.
Negocierea termenilor în care se organizează evaluarea sumativă creează un precedent periculos, precedent care anulează până şi raţiunea de a fi a evaluării.
Am să o numesc teză, dar la fel de bine o putem numi lucrare scrisă semestrială sau testare standardizată. Jocul ministerului „să dăm denumiri noi la metehne vechi” denotă disperarea ministrului Anisie de a nu face suficiente voturi cât să intre la Senat şi nimic mai mult. Pentru ceea ce pledez eu, însă, în această analiză, la fel cum am pledat şi pentru organizarea Bacalaureatului în pandemie, este o evaluare onestă, care să cântărească semnificativ la media elevului (25%), pentru care orice elev să înveţe temeinic, cu cartea şi creionul pe masă, respectiv cu mâna pe mouse şi laptop, respectiv rugându-te ca părinţii să îţi împrumute telefonul mobil, că tabletele de la Guvern nu au ajuns nici până acum. Evaluarea sumativă sau certificativă constituie o estimare globală, de bilanţ, a rezultatelor acumulate în perioade lungi, corespunzătoare în general semestrelor şcolare, pentru a oglindi arhitectura programei şcolare divizată în conţinuturi. Reuşita oricărui program de instruire, la orice nivel, depinde, într-o măsură semnificativă, de modul în care acesta se proiectează în mintea elevului, pe o perioadă lungă de timp, deci nu doar pentru acele 10 minute din semestru cât este scos la tablă. Un rezultat slab la o teză poate semnaliza faptul că elevul nu s-a pregătit suficient, însă un rezultat mai degrabă nesatisfăcător al unei clase întregi denotă o strategie falimentară a proiectului pedagogic. În acest caz, Ph. Perrenoud afirmă faptul că nereuşita pune în evidenţa imaginea unui învăţământ neperformant. Îi este teamă ministrului Anisie de o astfel de imagine, chiar înainte de o rundă de alegeri la care este şi candidat, sau este dumneaei mai degrabă conştientă că inspectorii şcolari generali au fost mai degrabă ocupaţi şi ei cu campania electorală în loc să se asigure că directorii impun sancţiuni pentru profesorii care pur şi simplu refuză să-şi îndeplinească misiunea?

Osiceanu: Pandemia poate însănătoși școala. Bolnavii și chiulangiii, „pedepsiți” să studieze online

Cătălin Osiceanu este profesor de matematică la Școala „Grigorie Ghica Voievod” din București. El susține, într-o analiză, că școala nu va mai fi la fel după pandemia de COVID. Vom asista la o digitalizare a școlii, iar părinții vor fi implicați având un rol important.

„În ultima vreme sunt raportate tot mai multe cazuri de Covid 19 în rândul copiilor, cu toate că în multe zone din țară elevii nu au participat la cursuri față în față, în ultimele 14 zile.

Renumitul medic pediatru Mihai Craiu a constatat că minorii se infectează acasă, de la părinți.

„În ultimele zile am început să vedem din ce în ce mai mulți copii COVID19 pozitivi. Marea majoritate sunt diagnosticați pentru ca au o maladie severă, DIFERITĂ de COVID19, într-un scenariu ce impune spitalizarea. Conform regulamentului INSMC toți copiii ce au nevoie de internare sunt testați PCR”, scrie medicul pediatru pe pagina sa de Facebook.

„Iresponsabilitatea unora, prostia altora și nerespectarea regulilor de către bună parte dintre noi “a împins” infecția cu noul coronavirus și la copii. Inclusiv la cei care stau continuu acasă, având comorbidități.

Din rațiuni etice nu voi vorbi despre cazuri. Încă nu… Încă sper să realizăm că riscăm să ne omorâm și copiii, nu numai bunicii! Chiar dacă infecția cu SARS-CoV-2 evoluează ușor la majoritatea copiilor, cei având comorbiditați vor fi la fel de expuși riscurilor … ca și adulții ce au maladii similare.” a mai spus medicul.

Mă întreb câți dintre părinții la care face referire doctorul pediatru sunt din categoria celor care au convingeri inconștiente că virusul nu există sau că masca nu e eficientă sau poate au decis să facă proba de imunizare în masă folosindu-și copiii personali pe post de cobai?!

Am spus și cu altă ocazie, trăim vremuri grele în care ne adaptăm unei situații de război. E o comparație, dar e realistă. Școala de acasă creează multe neplăceri evocate de mulți, pe toate canalele media sau de socializare, dar nimeni nu a subliniat și partea bună a lucrurilor. Abilitățile de a folosi tehnica online le lipsesc unora dintre părinții revoltați, chiar și unor profesori, în niciun caz copiilor care controlează platforme cu mult mai sofisticate decât cele folosite pentru învățare.

Numai cine nu e părinte implicat nu cunoaște faptul că generația actuală de copii folosește foarte mult internetul atunci când vrea să se informeze, în alt mod decât o facem noi. Ei ajung imediat la niște tutoriale unde găsesc explicații adaptate puterii lor de înțelegere. În scurt timp, vor fi în stare să facă același lucru pentru învățarea formală, totul e să le stârnim motivația. Acum câțiva ani am avut un curs opțional integrat matematică-informatică la care mi-am propus și am reușit să-i familiarizez pe elevi cu suita de programe incluse în pachetul Microsoft Office.

M-a impresionat un elev de-a VI-a care, atunci când i-am prezentat funcțiile editorului de ecuații din Word, a avut o reacție de uimire exclamând: „Câte lucruri se pot face cu calculatorul, și eu credeam că e doar pentru jocuri!”

Cu doi din trei romani analfabeti digital, statul viseaza sa scoata economia din Epoca de piatra

Vorbim de digitalizarea Romaniei, in conditiile in care 2 din 3 romani sunt analfabeti digital, adica nu au nici macar cunostinte de baza legate de folosirea unui calculator si a programelor de pe acesta. Mai mult, potrivit oficialilor Google Romania, IMM-urile noastre, nu sunt capabile sa fie prezente online desi au la indemana toate cunostintele necesare pentru a-si dezvolta in online afacerile.

“Noi am semnat chiar recent un momorandum cu Ministerul Educatiei si am inceput sa colaboram foarte indeaproape, din martie-aprilie, de cand a inceput pandemia ca sa sutinem continuarea scolilor. Noi aveam deja produsele respective, pe care le ofeream si inainte gratuit pentru scoli, dar nu erau folosite. Si va dati seama, in momentul in care a venit pandemia, zeci de mii de profesori si mii de scoli au avut nevoie de acest suport”, a declarat Dan Oros, director de marketing al Google Romania.

“Prin partenerii nostri, cred ca pana acum, am facut cursuri de pregatire cu peste 50.000 de profesori pana acum si avem cateva mii de scoli care folosesc tool-urile noastre si platformele. Am colaborat si colaboram foarte indeaproape cu Ministerul Economiei si IMM-urilor cu programe educationale pentru IMM-urile care vor sa invete sa intre in mediul online. Si aici ne referim mai mult de partea de training-uri, de workshop-uri, adica strict pe partea educationala”, a mai spus oficialul Google.

Doar 31% dintre romani au competente digitale de baza

Acesta crede ca, romanilor le lipseste accesul la informatie, in sensul in care, Google si multi alti actori din acest domeniu ofera foarte multe cursuri si resurse disponibile, insa aceste informatii trebuie sa ajunga la om.

“Ele sunt gratuiite si accesibile de peste tot, insa, consideram ca exista o grupa foarte mare de persoane la care nu ajunge genul asta de informatie. Si daca ar ajunge, am putea cumva sa acceleram lucrurile. Daca ne uitam in studii o sa observam ca doar 31% dintre romani au competente digitale de baza. Si aici nu vorbim de retele de socializare, ci de ideea de a folosi un calculator pentru productivitate, a trimite un email si de a crea o prezentare”, a mai spus oficialul Google Romania.

Noaptea Muzeelor trece pe online

Peste 60 de muzee și operatori culturali din toată țara s-au înscris și anul acesta pentru a sărbători, pe 14 noiembrie, a 16-a ediție a Nopții Europene a Muzeelor, în care muzeele pot fi vizitate gratuit.

În contextul actual determinat de pandemie și în situația în care s-au impus noi măsuri la nivel național, muzeele și spațiile culturale anunță însă că sunt gata să abordeze evenimentul și în mediul online și propun publicului diferite activități interactive pe rețelele sociale și pe website-urile proprii.

Totodată, Rețeaua Națională a Muzeelor roagă muzeele și organizațiile culturale înscrise să își desfășoare proiectele programate numai până la ora 21:00, adaptate la noua legislație guvernamentală referitoare la activitățile cu public și restricționarea circulației pe timp de noapte.

Pentru siguranța participanților, organizatorul Rețeaua Națională a Muzeelor din România recomandă publicului să consulte oferta Nopții Muzeelor actualizată pe https://noapteamuzeelor.org, precum și canalele de comunicare ale instituțiilor culturale implicate, pentru actualizări de ultim moment. „Noaptea Muzeelor a fost afectată profund de actualul context pandemic pe care-l trăim.

După cum bine știm, ediția 2020 trebuia să fie organizată, ca de obicei, în luna mai. Organizatorul european a mutat evenimentul la mijlocul luni noiembrie. Situația este din ce în ce mai incertă, dar siguranța oamenilor este pe primul loc. De aceea, în funcție de măsurile impuse de către autoritățile statului, evenimentele din offline ar putea fi oprite, deci programul propus pe platforma Noaptea Muzeelor ar putea suferi modificări până în ziua de 14 noiembrie. În acest caz, evenimentele din Noaptea Muzeelor vor fi organizate în mediul virtual, unde, pe lângă ofertele punctuale ale muzeelor și organizațiilor participante, am pregătit și alte două proiecte digitale de anvergură”, a declarat Dragoș Neamu, manager Noaptea Muzeelor.

Detalii complete și actualizate despre organizarea generală găsiți pe www.noapteamuzeelor.org, dar și pe site-urile muzeelor și organizațiilor culturale înscrise.

Lockdown si educatie. O falsa dilema si costurile ei

Romania depaseste zilnic noi praguri psihologice: numar de bolnavi, internati in ATI, morti… Comunicarea GCS de la ora 13.00 a ajuns, pentru multi dintre noi, reperul zilei. De cateva saptamani am intrat intr-un ritm alert si alarmant, scapat parca de sub orice posibil control, al infectarilor cu COVID-19.

Relaxarea de peste vara, lipsa fermitatii autoritatilor, sau absenta exercitarii autoritatii statului, ne-au adus in mijlocul celui de-al doilea val, despre care specialistii spun ca va atinge varful in noiembrie- decembrie. La randul lor, state din intreaga Europa numara zilnic zeci de mii de noi cazuri. Franta, spre exemplu, se confrunta cu o forma extrem de agresiva a raspandirii virusului in randul populatiei- ieri, 8 noiembrie, au raportat aproape 87.000 de noi cazuri, potrivit Centrului European de Prevenire si Control al Bolilor, in timp ce Germania numara cate 20.000 de cazuri noi in fiecare zi.

In toate aceste state, autoritatile au luat masuri severe de carantinare a populatiei: Franta, Germania, Italia sau Marea Britanie au impus restrictii stricte, in incercarea de a limita si de a controla raspandirea virusului in randul populatiei. Restrictiile s-au oprit, insa, la poarta scolilor, pe care guvernele din aceste state au decis sa le mentina deschise, partial sau total.

Astazi este prima zi in care Romania a intrat, la randul ei, intr-o forma de carantina, mai usoara decat cea impusa in primavara, dar cu restrictii despre care autoritatile spun ca sunt menite sa duca, in cateva saptamani, la stoparea cresterii numarului de cazuri. In Romania, insa, toate scolile s-au inchis de astazi, iar educatia a trecut in onlie. Otova. Aproape 3 milioane de copii fac, de astazi, scoala online. Chiar au parte de educatie toti acestia?

Cand guvernezi un sistem medical aflat deja in stare critica, e firesc sa recurgi la masuri drastice pentru a a evita colapsul unui sistem sanitar cu personal la limita epuizarii fizice si psihice. E firesc sa incerci sa eviti cu toate instrumentele pe care le ai la indemana un scenariu de tip Italia. Cand miscarea anti-covid si nerespectarea la scara larga a minimelor masuri de protectie sanitara au dus la cresterea exponentiala a acestui al doilea val, e firesc sa incerci sa controlezi si sa limitezi (daca nu ai facut-o pana acum), mobilitatea si interactiunea umana. Vremurile exceptionale cer masuri exceptionale.

Dar inchiderea scolilor in mod uniform, fara a face o diferentiere intre aglomeratiile urbane si intinderile rurale, nu cred ca poate fi cartea castigatoare pentru educatie nici pe termen scurt si, cu atat mai putin, pe termen lung.

Sa ne amintim: scolile nu sunt factori de raspandire a virusului, nu sunt surse de risc in infectare, asa cum am putut citi cu totii din recentele studii facute publice. Numarul de imbolnaviri in scoala este foarte scazut. Ceea ce se intampla in spatiul scolii nu reprezinta un risc crescut; ceea ce vedem ca se intampla, insa, in cercurile concentrice din jurul scolilor- spatiale si sociale- reprezinta un pericol pentru sanatatea elevilor, a rudelor sau a profesorilor.

Decizia suspendarii cursurilor in orase, si chiar in ruralul din apropierea aglomeratiilor urbane, este corecta in momentul de fata, avand in vedere dinamica infectarilor, problema transportului in comun sau a navetei. Nu toti parintii isi duc copilul la scoala cu masina proprie. Asa ca drumul pana la scoala este un factor de risc crescut pentru elevi si famiilile lor, sau pentru personalul din scoli.

De ce sa inchizi, insa, o scoala din mediul rural, unde numarul de cazuri este mic iar spatiile scolilor, in unele situatii chiar excedentare, ar permite organizarea in conditii optime a orelor de curs? De ce sa inchizi o scoala dintr-o comunitate dezavantajata- avand si coordonatele ipotezei de mai sus-, in care mersul la scoala, intalnirea cu profesorul si cu colegii nu reprezinta doar un castig pentru dezvoltarea cognitiva si emotionala a elevilor, un pas in plus pentru educatia si viitorul celor mici? Scoala este, de multe ori, un spatiu mai sigur decat acasa, unde poate avea parte de abuzuri, violenta, exploatare prin munca.
Pentru scolile din mediul rural, in comunitatile in care rata de infectare e sub control- daca o cunoastem, nu-i asa?- inchiderea scolilor nu poate fi o solutie pentru viitorul copiilor.

ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos

Abonare revista presei UVT

Ne găsești și aici:

Contact

Adresa: Bd. V. Pârvan 4, Timişoara 300223, Timiş, România
Locație: Parter (clădirea rectoratului)
Tel: +40(0)256.592.303
E-mail: dci@e-uvt.ro