Revista presei

10 iulie 2020

UVT, selectată de Comisia Europeană în grupul de elită al Universităților Europene

Comisia Europeană a anunțat azi extinderea selecției universităților ce vor face parte din cercul partenerilor agreați în cadrul rețelelor de Universități Europene. Universitatea de Vest din Timișoara a fost şi ea selectată.

De la începutul anului 2019, Universitatea de Vest din Timișoara s-a aflat în prima linie a universităților din Europa care s-au preocupat să stabilească rețele universitare de parteneri academici, formând rețeaua Universității Europene UNITA, transmit reprezentanţii UVT.

UNITA reprezintă o alianță de șase universități comprehensive de cercetare și educație, din cinci țări de mărimi și cu traiectorii diferite: de la vest la est, Universidade de Beira Interior, Universidad de Zaragoza, Université de Pau et des Pays de l’Adour, Université Savoie Mont Blanc, Università di Torino și Universitatea de Vest din Timișoara. Universitatea europeană UNITA își propune să testeze un nou model de predare colaborativă și intergată, aplicând pedagogii și strategii de cercetare inovative, în vederea elaborării și implementării de soluții creative pentru o dezvoltare regională durabilă. UNITA nu se rezumă doar colaborări în mediul academic, ci este susținută de sectorul socio-economic, autorități publice, organizații civile, care acționează ca parteneri asociați.

Rectorul UVT, prof. univ. Marilen Pirtea, declară că, însumând peste 160.000 de studenți și 15.000 de cadre didactice și administrative, Universitatea Europeană UNITA ca obiectiv major să dezvolte programe academice multiculturale și multisectoriale, prin care să ofere studenților cunoștințe, competențe și atitudini care pot să devină avantaje strategice pe piața comună europeană.

„Începem cu mult optimism parcursul practic al noii Universități Europene UNITA,  în care vom dezvolta pedagogii inovative pentru o educație centrată pe student, prin învățare condusă de rezultatele cercetării, prin experiențe de învățare internaționale și, nu în ultimul rând, printr-o legătură strânsă cu comunitatea locală și cu mediul de afaceri”, mai spune Marilen Pirtea.

Al doilea val al universităților europene: 7 universități din România au fost selectate de Comisia Europeană să formeze universități europene

Șapte universități din România au fost selectate de către Comisia Europeană să formeze Universități Europene, în consorții cu instituții de învățământ superior europene. Cele șapte universități românești sunt: Universitatea Politehnica din Timișoara, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea Politehnica din București, Universitatea din Petroșani, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațeganu” din Cluj-Napoca și Universitatea de Vest din Timișoara.

Cele trei universități selectate anterior, în primul val al universităților europene, sunt Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), Universitatea din București și Universitatea Tehnică de Construcții din București.

“Șapte universități din România au fost selectate de către Comisia Europeană în cadrul apelului vizând constituirea rețelelor Universităților Europene.

Comisia Europeană a anunțat astăzi, 9 iulie, rezultatele selecției în urma celui de-al doilea apel vizând Universitățile Europene. Din România, au fost selectate șapte universități, care se alătură celor trei instituții de învățământ superior alese în urma primului apel.

Cele șapte universități sunt:

  • Universitatea Politehnica din Timișoara
  • Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
  • Universitatea Politehnica din București
  • Universitatea din Petroșani
  • Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
  • Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațeganu” din Cluj-Napoca
  • Universitatea de Vest din Timișoara

Cele trei instituții selectate anterior sunt Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Universitatea din București și Universitatea Tehnică de Construcții din București.

COVER STORY - Inițiativa privind universitățile europene

Ce este Inițiativa privind universitățile europene?

Spațiul educațional european este în schimbare. Cu ocazia reuniunii la nivel înalt de la Göteborg din 2017, liderii UE au prezentat o viziune asupra educației și culturii. În concluziile sale din decembrie 2017, Consiliul European a invitat statele membre, Consiliul UE și Comisia să întreprindă o serie de inițiative, printre care:

„[…] consolidarea parteneriatelor strategice la nivelul întregii UE între instituții de învățământ superior și încurajarea creării, până în 2024, a aproximativ 20 de „universități europene”, constând în rețele ascendente de universități de pe întreg teritoriul UE, care le vor permite studenților să obțină o diplomă de învățământ superior prin combinarea studiilor din mai multe țări din UE și vor contribui la competitivitatea internațională a universităților europene”.

Inițiativa privind universitățile europene răspunde la acest apel, ea fiind rezultatul colaborării dintre instituțiile de învățământ superior, organizațiile studențești, statele membre și Comisie. În prezent, este una dintre inițiativele care reflectă cel mai bine ambiția UE de a crea un Spațiu european al educației.

Ce se înțelege prin „universitate europeană”?

Universitățile europene sunt alianțe transnaționale care vor deveni universitățile viitorului, promovând valorile și identitatea europeană și revoluționând calitatea și competitivitatea învățământului superior european. Pentru a realiza acest pas important, Comisia testează diferite modele de cooperare pentru universitățile europene, lansând două cereri de propuneri în cadrul programului Erasmus+. Aceste alianțe:

  • vor include parteneri din toate tipurile de instituții de învățământ superior și vor acoperi o arie geografică largă, din întreaga Europă
  • se vor baza pe o strategie comună pe termen lung, cu accent pe durabilitate, excelență și valori europene
  • vor oferi programe de studii axate pe studenți și predate în comun în campusuri interuniversitare, în cadrul căruia un corp studențesc divers își va putea construi propriile programe și va experimenta mobilitatea la toate nivelurile de studii
  • vor adopta o abordare bazată pe provocări, în care studenții, cadrele universitare și partenerii externi vor putea coopera în echipe interdisciplinare pentru a face față celor mai mari probleme cu care se confruntă Europa în prezent

Sute de mii de elevi români nu au putut face cursuri online din cauza sărăciei. Lista lor a ajuns la minister sub forma unui catalog

Un catalog supradimensionat, în care au fost trecuți 900.000 de elevi absenți pentru că nu au laptopuri sau tablete, a fost dus, joi, la Ministerul Educației, de Declic și Consiliul Național al Elevilor (CNE). „În România Educată a anului 2020, orice elev sărac este absent nemotivat”, spun ei, potrivit Mediafax.

Acțiunea Declic și CNE a avut ca scop să atragă atenția asupra faptului că sunt 900.000 de elevi care nu au laptopuri, în condițiile în care în doar două luni reîncepe școala, iar Ministerul Educației nu a demarat procedura de achiziție.

„Dorim să îi amintim doamnei ministru al Educației, Monica Anisie, că dacă nu începe achiziția de laptopuri pentru școală online, le încalcă elevilor dreptul la educație. Absențele din catalogul pe care l-am dus astăzi guvernanților sunt realitatea celor 900.000 de elevi fără laptop”, a declarat Ana Racheleanu, campaigner Declic.

Elevii au dus la Ministerul Educației un catalog supradimensionat, cu absenții și corigenții din acest an: copiii fără laptop și tabletă.

 

„În România Educată a anului 2020, orice elev sărac este absent nemotivat. Îi cerem Guvernului Orban să respecte legea și să asigure laptopuri și tablete pentru toți elevii și profesorii din România. Accesul la educație nu se negociază”, a declarat Antonia Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Peste 24.200 de membri ai comunității Declic, alături de Consiliul Național al Elevilor, cer Ministerului Educației să grăbească procedura de achiziție pentru echipamentele necesare școlii online. De asemenea, le solicită guvernanților să distribuie echipamentele tuturor celor 900.000 de elevi care au nevoie.

Bacalaureat 2020: A doua sesiune începe în 24 august / Calendarul examenului

A doua sesiune a examenului de Bacalaureat 2020 se va desfășura între 24 august și 5 septembrie. Calendarul sesiunii august-septembrie 2020 a examenului național a fost aprobat joi prin ordin al ministrului Educației.

 

Potrivit ordinului, înscrierea candidaților este programată în intervalul 13 – 24 iulie. Documentele-tip de înscriere – completate și semnate – pot fi depuse la secretariatele unităților de învățământ-centre de examen sau pot fi transmise prin mijloace electronice/poștă, folosindu-se coordonatele indicate de secretariatele unităților de învățământ.
 
Probele scrise sunt programate în săptămâna 24 – 27 august, astfel:
  • 24 august: Limba și literatura română – E.a)
  • 25 august: proba obligatorie a profilului – E.c)
  • 26 august: proba la alegere a profilului și specializării – E.d)
  • 27 august: Limba și literatura maternă – proba E.b)
Echivalarea și recunoașterea competențelor lingvistice și digitale se pot realiza în zilele de 28 și 31 august, respectiv 1 septembrie. În acest sens, comisiile de bacalaureat din unitățile de învățământ liceal vor calcula mediile candidaților și vor asigura echivalarea/recunoașterea nivelurilor de competență, la probele de profil din cadrul examenului național de Bacalaureat (2020), potrivit metodologiei specifice, potrivit MEC.
 
Primele rezultate la probele scrise vor fi afișate în 2 septembrie (până la ora 12:00). La fel ca în prima sesiune, rezultatele elevilor vor fi publicate prin anonimizarea numelui și a prenumelui, pentru a respecta Regulamentul general privind protecția datelor – RGPD.
 
În aceeasi zi pot fi depuse contestații, în intervalul orar 14:00 – 20:00.

DIGITALIZARE - Cel mai important proiect pentru România, astăzi. Cu doar 70-80 de milioane de euro această țară ar putea fi transformată radical

În era comunicării instantanee și a evoluțiilor tehnologice mai accelerate ca niciodată, România înregistrează cele mai mari întârzieri din UE în privința digitalizării administrației publice. Acest lucru încurajează birocrația, cultivă lipsa de transparență și scade eficiența instituțiilor de stat. În același timp, crește termenul de rezolvare a solicitărilor cetățenilor și creează experiențe frustrante atât de o parte, cât și de cealaltă a geamului de la ghișeu. „România este o țară fără autostrăzi digitale”, spune Sabin Sărmaș, președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), amintind de eternul și anevoiosul drum al cetățeanului către instituții.

„Instituțiile se cred stăpânii datelor pe care le dețin. De fapt, cetățeanul este stăpânul datelor sale”

Una dintre piedicile în calea digitalizării este reprezentată de faptul că bazele de date ale instituțiilor nu comunică între ele. Într-un interviu pentru Republica.ro, primarul din Oradea, Ilie Bolojan, se plângea de curând că atât Ministerul de Finanțe, cât și cel de Interne refuză să împărtășească cu alte autorități datele pe care le dețin. „E nevoie de o voință politică, de la nivelul Parlamentului și Guvernului, pentru ca prin modificări de legi, de hotărâri de Guvern să se deschidă bazele de date pe care le gestionează Ministerul de Interne și Ministerul de Finanțe. Ministere opace și care ani de zile au făcut tot ce au putut ca să-și conserve aceste baze de date, iar accesul să se facă doar prin reprezentanții unor direcții sau altora din minister. Fără această deschidere a bazelor de date nu poți face digitalizarea administrației publice din România. Mă refer la baza de date de la Evidența Populației, la cazierele judiciare, la cazierele fiscale în cazul Ministerului de Finanțe. Aceasta este o chestiune majoră”, spune Bolojan.

Situația este confirmată de Sabin Sărmaș, care subliniază că, pentru succesul proiectului de interoperabilitate, este nevoie atât de o legislație adecvată, cât și de o soluție tehnică. Deși există Cadrul Național de Interoperabilitate care le permite instituțiilor să facă schimb de date, niciun act normativ nu le obligă, în prezent, să o facă. „Aici s-au blocat mereu lucrurile. Instituțiile se cred stăpânii datelor pe care le dețin. De fapt cetățeanul este stăpânul datelor pe care le are la instituție”, subliniază oficialul.

PIAȚA MUNCII - Lupta pentru un loc de muncă. De ce nu reușește sistemul de învățământ să producă angajații de care piața muncii are nevoie

Perioada pandemiei a fost momentul declanșator pentru ca mulți angajați să își pună problema dacă pot face schimbări în carieră, dacă, ajunși în șomaj, fără niciun venit, vor reuși să o ia de la capăt sau dacă vor reuși cu ușurință să își schimbe jobul cu unul mai sigur. Tot mai mulți europeni se vor confrunta cu instabilitate în carieră, arată un studiu realizat de compania de consultanță în management McKensey, în iunie 2020.

Potrivit acestora, până în 2030, vor rămâne fără loc de muncă 21 de milioane de oameni, iar 94 de milioane va trebui să se recalifice. Cauza principală a acestui dezastru de pe piața muncii va fi dată de faptul că mulți angajatori vor fi nevoiți să își schimbe profesia sau să dobândească noi abilități, pentru că locul de muncă va fi înlocuit de tehnologie.

Cei de la McKensey susțin că există și o rezolvare, dacă fiecare stat din Europa se va asigura că sistemul său de învățământ pregătește angajați care să aibă abilitățile necesare pentru joburi, pentru care chiar există cerere. Cea mai bună soluție, spun analiștii, ar fi crearea de parteneriate între instituțiile de învățământ și angajatori.

Am discutat despre cum va răspunde sistemul de învățământ cerințelor de pe piața muncii, dar și despre parteneriatele dintre școli și firme cu expertul în educație, Cristian Hatu, membru și președinte al Centrului de Evaluare și Analize Educaționale.

Piața muncii cere schimbarea sistemul de învățământ

Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, un adult își schimbă specializarea de 3-4 ori de-a lungul vieții. Tocmai de aceea este nevoie de anumite abilități pentru a putea răspunde cerințelor de pe piața muncii. Cristian Hatu susține că problema “este cum trebuie să procedeze sistemul de educație pentru a le forma elevilor abilități, competențele necesare, astfel ca, după ce devin adulți, să își poată forma rapid o altă specializare”.

Vacanța de vară în pandemie. 10 povești de la adolescenți

Eram la o cafenea din Iași, cu o prietenă care-mi povestea cât de multe planuri avea și la cât de multe a trebuit să renunțe din cauza pandemiei. Eram afară, pe terasă. În momentul ăla am știut că vara asta va fi altfel decât cele de până acum. Cu 17 ani împliniți, tot ce voiam era puțin mai multă libertate. A trecut ceva timp de când am cântat noaptea pe străzi, de când am fugit prin ploaie. Am fost și sunt speriat de virus. Tot ce aș fi vrut vara asta ar fi fost să lucrez la o cafenea micuță, unde știu că aș fi cunoscut atâția oameni. Voiam să-mi caut o haită de oameni care, la fel ca mine, scriu, citesc, beau cafea și vor să fie mai buni. Cu un virus care încă bântuie și cu o economie careia îi va lua ceva să se refacă, se duce și planul ăsta de pe listă. Îmi rămân serile de prin terasele cu distanțare socială, plimbările lungi pe Copou, un jurnal și o inimă. Știu că sunt mulți adolescenți ca mine, cu planurile de vacanță date peste cap de coronavirus, așa că i-am invitat pe unii dintre ei să-mi spună cum își petrec prima vacanță de vară pe timp de pandemie. 

ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională