Revista presei

1 septembrie 2020

Prima clasare internațională a Universității de Vest în Ranking-ul MosIUR 2020

UVT este prezentă pentru prima dată în ranking-ul Moscow International University Ranking “The Three University Missions” (MosIUR), Ediția 2020. Acest ranking internațional evaluează şi ierarhizează instituțiile de învățământ superior după cele trei misiuni universitare cheie (educația, cercetarea și interacțiunea cu societatea). UVT este, în acest moment, singura universitate din Timișoara care se regăsește în acest top.

Rezultatele din 2020 poziționează UVT pe locul 6 la nivel naţional şi în top 1301-1400 la nivel mondial. Ierarhizarea include 1500 de instituții de învățământ superior din 97 de țări.

Rectorul Universității de Vest din Timișoara, prof.univ.dr. Marilen Pirtea, apreciază cu privire la noua recunoaștere a performanțelor internaționale ale UVT: „Universitățile cu amplitudine internațională au astăzi implementate mecanismele academice și științifice prin care corelează performanța educației, cercetarea de înalt nivel și asumarea de responsabilități publice în societate. Și UVT, alături de celelalte universități ale „Consorțiului Universitaria”, beneficiază din acest an de confirmarea reușitelor sale în planul celor trei direcții de dezvoltare universitară, prin clasarea în ranking-ul MosIUR. Odată în plus, și prin această confirmare, ne asumăm o conduită orientată spre educația modernă, cercetarea avansată și implicarea pentru viitorul comunității în care ne aflăm, pe un model european al învățământului superior. Într-o perioadă de mari restricții și multiple incertitudini, legate de riscurile pandemiei, UVT caută să capaciteze resursele de încredere ale studenților, dascălilor, părinților studenților și generațiilor de absolvenți, deopotrivă, pentru a oferi continuitate și calitate în programele de studii ale celor 11 facultăți componente, astfel ca fiecare viitor student și absolvent UVT să-și descopere cea mai bună versiune a sa.”

Câți dintre părinți își vor lăsa copiii să meargă la școală - studiu al Ministerului Educației

Mai mult de jumătate dintre părinți vor revenirea elevilor la cursuri față în față, în timp ce aproape o treime își doresc ca școala să înceapă în sistem hibrid, se arată într-un studiu comandat de Ministerul Educației și Cercetării.

Potrivit studiului „Back to School Post-Covid”, derulat în rândul părinților care au copii în învățământul preuniversitar, 55% dintre aceștia doresc revenirea la cursuri față în față, acest scenariu beneficiind de cel mai crescut nivel de încredere.

Cursurile față în față sunt preferate, mai ales, în cazul preșcolarilor și al elevilor de liceu. Principala îngrijorare a părinților se leagă de neatenția copiilor față de regulile de distanțare fizică și igienă, dar și de faptul că unii părinți și-ar putea trimite copiii la școală, chiar dacă prezintă simptome.

Aproape o treime (31%) dintre părinți optează pentru cursurile mixte, acasă și la școală, cu un grad moderat de încredere. Această variantă este preferată, în special, pentru elevii din ciclurile gimnazial și liceal, precum și pentru cei care locuiesc în orașele mari și foarte mari ale țării.

 

Studiul arată că doar 14% dintre părinți aleg cursurile exclusiv la distanță, variantă care a acumulat cel mai scăzut nivel de încredere. „Părinții elevilor de gimnaziu și din clasele mai mici tind totuși să accepte mai ușor această formă de desfășurare a cursurilor, comparativ cu cei din clasele de liceu. Reticența părinților a fost generată de lipsei socializării (65% dintre părinți), a timpului prelungit petrecut în fața calculatorului (58%). Aceasta este reflectată în dificultatea asimilării informațiilor predate în cadrul cursurilor la distanță (62%) ori de faptul că elevilor le lipsește concentrarea (54%), neavând un program clar și o anumită rutină de învățare (52%)”, se arată în comunicatul MEC.

ISTORIA RECENTĂ A EUROPEI - Acum 40 de ani, Solidarność iniţia căderea comunismului

Cu 40 de ani în urmă devenea posibilă fondarea sindicatului liber Solidaritatea, contribuind astfel la căderea comunismului în Europa. Polonezii îl consideră pe liderului sindical Wałęsa fie erou, fie trădător.

La 31 august 1980, electricianul Lech Wałęsa, până la acea dată un necunoscut, reprezentant al muncitorilor greviști, s-a așezat la aceeași masă cu vicepremierul polonez Mieczysław Jagielski pentru a semna o înțelegere. 

Cea mai importantă concesie făcută de guvernul de la Varșovia după săptămâni întregi de greve în mai multe fabrici poloneze a fost înființarea unui sindicat liber. La 17 septembrie se năștea Solidarność (Solidaritatea), oficial primul sindicat liber în spatele Cortinei de Fier.

Dar Lech Wałęsa nu a crezut cu adevărat atunci în promisiunile comuniștilor. “Vor renunța la tot ce s-a stabilit, sunt obligați să o facă – așa am crezut atunci”, a declarat el pentru DW. Amintirile sale despre protestele anti-comuniste din Polonia anilor 1956, 1970 și 1976 erau încă proaspete – toate s-au sfârșit în confruntări sângeroase cu poliția.

Din 1967, Lech Wałęsa lucra ca electrician la fabrica Lenin din Gdansk, unde se construiau nave pentru piața internațională, ceea ce genera încasări masive în valută, care intrau în vistieria statului comunist. Grevele la uzina respectivă au început la jumătatea lui august 1980, dar deja în iulie avuseseră loc proteste mai mici la alte fabrici din Polonia.

Un semnal important a venit din partea Papei Ioan Paul al II-lea, originar din Polonia. În timpul unei slujbe oficiate la Varșovia în 1979, el a rostit celebrul său apel “Nu vă temeți!”, cuvinte care au indicat calea pentru milioane de polonezi.

Furia oamenilor se adresa regimului comunist, aflat la putere de 35 de ani, care și-a asigurat privilegii, în timp ce a adus economia într-o stare deplorabilă. În țara cu 35 de milioane de locuitori, în doar câteva săptămâni s-au alăturat mișcării Solidaritatea nu mai puțin de 10 milioane de persoane.

“Special era faptul că mișcarea se bucura de susţinerea muncitorilor. Ei au animat-o, ei i-au dat forță”, spune istoricul german Peter Oliver Loew, director al Institutului Germano-Polonez din Darmstadt. “Dacă ies în stradă la proteste doar câțiva intelectuali, nu are loc nicio revoluție. Dar când o fabrică intră în grevă, o fabrică de care depind încasările statului, atunci este pus la îndoială întregul sistem comunist, care se legitimează tocmai prin proletariat”, arată Loew, care vede multe asemănări între Solidarność și valul de proteste de azi din Belarus.

 

Guvernul va achiziționa doar 70-80.000 din cele 250.000 de tablete promise elevilor. Orban dă vina pe Oficiul pentru achiziții: Vom schimba conducerea

Guvernul va putea achiziționa doar 70-80.000 din cele 250.000 de tablete promise elevilor în noul an școlar pentru desfășurarea cursurilor online, în condițiile pandemiei de COVID-19. Anunțul a fost făcut duminică seară de premierul Ludovic Orban, care a spus că autorităţile au constatat că nu pot finaliza licitaţia derulată prin Oficiului National pentru Achiziţii Centralizate (ONAC), instituție pe care a criticat-o din nou. Întrebat de ce Guvernul nu schimbă conducerea ONAC, Orban a răspuns: “O vom schimba”.
 
“Nu vom putea achiziţiona toate cele 250.000 de tablete. Achiziţia e la ONAC”, a declarat Ludovic Orban, la B1 TV.
Întrebat de ce Guvernul nu schimbă conducerea Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate, Orban a răspuns: “O vom schimba, o vom schimba”. El a spus că nu a făcut acest lucru până acum pentru că ar fi ieșit scandal.
 
“Eu nu am vrut să umblu la baza de achiziţii, că ieşea imediat scandal. Preşedintele ONAC (n.r. – Cornelia Nagy) este preşedintele pe care l-am găsit în funcţie. Trebuie un motiv ca să iei o astfel de decizie. Aici a existat foarte multă, după părerea mea, obtuzitate şi o rigoare excesivă în derularea procedurii, a durat prea mult. O să achiziţionăm, până la urmă, 70-80.000 de tablete. Dar ne-am gândit la lucrul ăsta”, a declarat Orban.
 
El a susținut că Guvernul a prevăzut că ar putea să nu fie finalizată licitația prin ONAC pentru achiziția celor 250.000 de tablete promise elevilor, astfel că luni a fost emisă ordonanța de urgență care prevede alocarea a 175 de milioane de euro din fonduri europene strict pentru cheltuielile pentru deschiderea şcolilor.
 
“Noi vom deconta autorităţilor locale sau şcolilor orice achiziţie care este făcută, avem o sută de milioane de euro pentru tablete, se pot achiziţiona 500.000 de tablete, avem 50 de milioane de euro pentru materiale, echipamente de protecţie pe care de asemenea le vom deconta autorităţilor locale”, a mai afirmat Orban.

Guvernul aprobă 37 de specializări noi la licenţă sau modificate. Noul nomenclator al specializărilor

Guvernul a aprobat noul Nomenclator al domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare şi al structurii instituţiilor de învăţământ superior pentru anul universitar 2020 – 2021. Care sunt noutăţile.


Executivul a adoptat în şedinţa de astăzi, 31 august, proiectul de modificare a Hotărârii Guvernului nr. 299/2020 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare şi al structurii instituţiilor de învăţământ superior pentru anul universitar 2020 – 2021.    Noul act normativ repertoriază schimbările aduse unor structuri ale instituţiilor de învăţământ superior, la solicitarea acestora, în baza hotărârilor senatelor universitare, rectificări ale unor specializări şcolarizate în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, conform rapoartelor agenţiilor de asigurare a calităţii din ţară sau din străinătate, înregistrate în Registrul European pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (EQAR), precum şi noi specializări evaluate de către agenţiile de asigurare a calităţii, din ţară sau din străinătate (în perioada 16.04.2020 – 25.07.2020), se aarată într-un comunicat al MEC.    Astfel, hotărârea include 54 de instituţii de învăţământ superior de stat cu 2.148 de  specializări/programe de studii universitare de licenţă.

Dintre acestea, 37 de specializări/programe de studii universitare de licenţă sunt noi sau au suferit modificări (modificare de capacitate, modificare de denumire).

Din totalul celor 37 de programe/specializări, 20 sunt noi, iar 10 au obţinut acreditarea.   De asemenea, sunt cuprinse 34 de instituţii de învăţământ superior particulare acreditate cu 375 de specializări (dintre acestea, două specializări/programe de studii universitare de licenţă sunt noi), respectiv opt instituţii de învăţământ superior particulare autorizate provizoriu cu 25 de specializări/programe de studii universitare de licenţă.

UE - ”Corona-Zoom pe defazajul UE”: Doar o viziune unitară poate păstra UE – cu România în ea – în competiția dură cu SUA și China. Sumarul numărului 93 al CRONICILOR Curs de Guvernare

Din cele 10 secțiuni ale revistei, una focusează pe marea, uriașa și cu adevărat istorica problemă a momentului:

UE, cu România în ea, tomai și-a desenat planurile financiare și de dezvoltare pentru lumea economiei mondiale de dincolo de tunelul Crizei Covid. Cum va putea face față UE și noi, România din UE, competiției dure cu SUA și China, în acea altfel de economie și altfel de lume care ne așteaptă. Există o viziunea comună – adică VIZIUNEA – prin care să intuim punctual de întâlnire cu marile economii?

Cele 10 secțiuni, titlurile aferente și numele personalităților din spatele analizelor și interviurilor formează o hartă. Ia-o, studiaz-o și pune-o bine: peste 5-7-10 ani să poți analiza (cu alți ochi) cât ne-am abătut de la ea. În România, în UE, în lume.

O parte din titlurile, temele și autorii analizelor din nr. 93 al CRONICILOR:

  • Relansarea UE și complicata inginerie financiară care o susține
  • Banii – zăhărelul și untura de pește
  • Potopul banilor tipăriți – de la bezna din piețe la un alt fel de socialism – Radu Crăciun
  • O Românie rămasă în urmă într-o Europă rămasă în urmă – Valentin Lazea
  • Interviu cu Guntram Wolff, directorul think tank-ului european Bruegel:  ”Europa are capacitate, dar îi lipsesc spiritul antreprenorial și universitățile de top”
  • Coronabonds – „momentul hamiltonian” al UE – Mircea Coșea
  • Să inventăm, totuși, apa caldă
  • Interviu cu Răzvan Atim, general manager pentru Europa de Est al UiPath:  „Acum chiar nu mai avem de ales: a rata digitalizarea și automatizarea înseamnă a merge împotriva curentului.”
  • Când criza identității duce la criza rațiunii – Mircea Miclea
  • Dumnezeu își ia revanșa! – versiunea turcească – Dan Dungaciu
  • ”Ne îndreptăm spre o Americă de tip Weimar – extremele sufocă centrul politic ”: Interviu cu James Kirchick, jurnalist american și scriitor
  • De la Tesla pân la Tisa
  • Ierarhia surselor de dezinformare și valorile neîncrederii – Alina Bârgăoanu
  • Gunoiul de sub preșul digitalizării
  • Business upgrade sau despre cum setezi pentru viitor una din cele mai tradiționale afaceri : Interviu cu Lucian Băltaru, CEO și acționar al companiei de curierat Sameday
  • Lumea de dincolo de bateria chinezească. Hidrogenul, între tehnologie și geopolitică – Varujan Pambuccian
  • Hub-urile energetice ale UE. Frontul maghiar
  • Cu cine defilăm la digi- talizare – Iancu Guda
  • Five eyes și încă unul. Și toți pe China
  • „Decât să-i dai unui român plecat 20.000 de euro ca să se întoarcă, nu mai bine finanțezi mai ieftin un program de fidelizare la jobul din România?”: Interviu cu Gabriel Comănescu, CEO al Grupului servicii Petroliere (GSP) Holding
  • Degenerarea elitelor și declinul Vestului – Alexandru Lăzescu
  • Fantoma școlii fără școală
  • Datoria comună a UE, începutul timid al unei uniuni fiscale? – Dan Bădin
  • Balamaua ruso-chineză de la poarta Europei
  • Cum l-am scăpat pe COVID-19 în seiful cu venituri fiscal – Gabriel Biriș
  • Geopolitica OMS – între China şi divergenţele occidentale
  • 6 condiții pentru a arde gazul cu bani europeni

 

SPECIAL PARIS - Epidemia de coronavirus: o lungă perioadă fără şcoală, nefastă pentru educaţie şi democraţie

În Franţa, în jur de 12 400 000 de elevi reîncep şcoala pe întîi septembrie după o întrerupere fără precedent de şase luni din cauza crizei sanitare dar şi a vacanţelor de vară. Atît ei, cît şi cei peste 800 000 de profesori vor purta în mod obligatoriu masca sanitară. Doar copiii avînd sub 11 ani sunt autorizaţi, la grădiniţă sau şcoală, să nu poarte mască. În acest context mult pedagogi şi specialişti în materie de educaţie analizează impactul crizei sanitare asupra învăţămîntului.

Cotidianul Le Monde publică un interviu realizat cu universitara Marie Duru-Bellat, autoarea unei cărţi intitulată „Poate şcoala să salveze democraţia?” (Editura Seuil). Experta franceză consideră că această perioadă „fără şcoală” a fost nefastă pentru copii, pentru procesul de învăţămînt şi implicit pentru democraţie. Atît copiii cît şi părinţii, afirmă ea, au fost privaţi în tot acest timp de „ritmul de lucru dar şi de ritmul de socializare, de ritmul de somn şi chiar de ritmul meselor; toată societatea, de fapt, fără şcoală, îşi pierde forţa de gravitaţie”.

Marie Duru-Bellat observă ceva ce părinţii au constatat la rîndul lor: copiii, cînd sunt întrebaţi ce le lipseşte cel mai mult cînd nu pot merge la şcoală, răspund imediat: „prietenii”. Ca loc de socializare nimic nu poate înlocui şcoala. Această experienţă inedită, de pauză şcolară forţată, cînd părinţii au fost uneori obligaţi să recurgă la telemuncă dar şi să se ocupe de educaţia copiilor, are cu siguranţă şi nişte efecte benefice. Mulţi părinţi au avut revelaţia că a te ocupa de copii toată ziua nu este uşor, dar mai ales că a-i educa presupune o anumită formare profesională. Altfel spus, multă lume a înţeles mai bine că şcoala are un rol esenţial, imposibil de înlocuit cu altceva, arată Marie Duru-Bellat.

Pe de altă parte şi profesorii au avut o revelaţie, sau mai bine spus au înţeles în ce constau limitele unei educaţii bazată în special pe Internet şi tehnologie numerică. Citez din interviul dat de specialista franceză: „tehnologia numerică este ludică, acest lucru îi poate motiva pe elevi, dar nu la orice vîrstă şi nu fără acompaniator. Pe un copil de 7 ani, de la distanţă, îl poţi învăţa să identifice literele, dar nu să citească.”

În Franţa, în materie de educaţie, a fost deseori semnalată existenţa unor grave inegalităţi sociale. Ori, epidemia le-a accentuat. Citez în continuare din interviul publicat de Le Monde: „Nu trebuie să fii sociolog ca să constaţi că elevii carantinaţi în codiţii defavorabile, fără profesori în preajma lor, uneori fără ordinator, ba chiar fără posibilitatea de a lua masa de prînz, depind mai mult de ceea ce propune şcoala pentru reuşita educaţiei lor. Nu trebuie să fii sociolog ca să constaţi că părinţii nu sunt toţi la fel de capabili să urmărească lecţiile copiilor.”

În Franţa multă vreme a funcţionat şcoala republicană, centralizată, după principiul egalităţii, adică toţi elevii să fie trataţi în acelaşi fel. Şi mulţi francezi provenind din medii sărace au lăudat ulterior acest învăţămînt gratuit şi egalitar, sute de mii de adulţi pot spune în Franţa „m-am ridicat datorită şcolii republicane”.

De cîteva decenii însă realitatea sociologică s-a modificat în Franţa, au apărut aşa-numitele pături defavorizate sau cartiere „dificile” şi s-au creat zonele de educaţie prioritară, fără a fi introdusă însă discriminarea pozitivă, ca în Statele Unite. Universitarea Marie Duru-Bellat consideră că învăţmîntul trebuie să se adapteze şi mai mult, să adopte chiar principiul unei descentralizări şi să-şi diversifice oferta educaţională în funcţie de configuraţia locului şi a populaţiei.

Se poate și în România. Cum arată o școală dintr-o comună unde primarul e gospodar

Școala din comuna Ciugud, din județul Alba, arată ca orice altă școală din Occident. Poate nu întâmplător, primarul a fost dat afară din PSD.

Comuna Ciugud, cunoscută pentru faptul că a atras cele mai multe fonduri europene în exercițiul financiar 2007 – 2013, este un promotor al conceptului „smart village“ în România.

Comuna a implementat deja numeroase soluții inovatoare pentru a fi mai aproape de cetățean, pentru îmbunătățirea calități vieții, pentru reducerea costurilor administrative sau pentru protejarea mediului înconjurător.

Este prima comună care are automate de plată pentru taxe și impozite locale, astfel încât cetățeni să nu mai fie nevoiți să meargă la ghișeul primăriei.

De asemenea, administrația locală a implementat în ultimi ani un sistem inteligent pentru iluminatul public și își asigură o parte din electricitatea necesară cu ajutorul unei microcentrale eoliene și a panourilor fotovoltaice.

Primăria Ciugud susține totodată și protejarea inteligentă a mediului înconjurător, astfel încât este în curs de implementare a unui proiect pentru montarea în comună a două stații de încărcare pentru autoturismele electrice.


ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională