Revista presei

1 octombrie 2020

Antreprenoriat în Blockchain, un nou program de studii postuniversitare la UVT. Perioada de înscrieri este deschisă între 12 și 28 octombrie

Universitatea de Vest din Timişoara anunță deschiderea perioadei de înscrieri pentru noul program de studii postuniversitare, în premieră națională, înscris domeniului de avangardă „Antreprenoriat în Blockchain”.

Domeniul ales, dar și valoarea mentorilor și a lectorilor care vor susține disciplinele incluse în cadrul acestui nou program poziționează Universitatea de Vest din Timişoara în avangarda universităților europene care introduc domeniul Blockchain în aria curriculară și între preocupările de cercetare avansată pe care le dezvoltă, spun reprezentanţii UVT.

Înscrierile vor avea loc online, în perioada 12 octombrie – 28 octombrie pe site-ul admitere.uvt.ro, în secțiunea dedicată programului Antreprenoriat în blockchain, iar admiterea va avea loc în intervalul 29 – 30 octombrie.

Cursul se adresează atât celor interesați de dezvoltarea unei cariere în domeniul blockchain, cât și pentru entuziaștii dornici să obțină mai multe informații despre o piață care a cunoscut în ultima perioadă o dezvoltare explozivă, atât din punct de vedere al cotei de piață în cazul criptomonedelor, cât și din punct de vedere tehnologic și al potențialului în diverse domenii industriale.

Sesizarea președintelui Iohannis privind legea care interzice referiri la identitatea de gen în școli, amânată de Curtea Constituțională pentru 28 octombrie

Curtea Constituţională a amânat miercuri, pentru 28 octombrie, dezbaterea privind sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea art. 7 din Legea Educaţiei Naţionale 1/2011, prin care se interzice în instituţiile de învăţământ referirea la identitatea de gen.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, legea contravine unor prevederi constituţionale referitoare la statul de drept şi principiul separaţiei puterilor în stat.

Legea interzice în unităţile, instituţiile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale, inclusiv în unităţile care oferă educaţie extraşcolară, activităţile „în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identităţii de gen, înţeleasă ca teoria sau opinia că genul este un concept diferit de sexul biologic şi că cele două nu sunt întotdeauna aceleaşi”, precum şi a activităţilor care contravin principiilor prevăzute la art. 3 al Legii nr. 1/2011.

România aloca printre cei mai puțini bani pentru educație, înaintea crizei pandemice. Cheltuielile mici s-au văzut în scorul slab al elevilor la citire, la PISA 2018 – raport OECD / Ce spune despre salariile profesorilor și dezvoltarea profesională a acestora

România a avut, în 2018, cheltuieli cumulate de sub 25.000 de dolari per elev, în categoria de vârstă 6-15 ani. Împreună cu toate țările care au cheltuit atât de puțin per elev, s-a situat spre coada clasamentului, în ceea ce privește performanța elevilor la citire, arată cel mai nou volum de analiză pe baza rezultatelor PISA 2018, dat publicității săptămâna aceasta de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Șeful Departamentului pentru Educație al OECD, Andreas Schleicher, insistă că argumentul cheltuielilor bugetare pentru educație ca pilon esențial pentru creșterea performanței elevilor nu s-ar susține neapărat, la nivelul tuturor țărilor, pentru că există fluctuații și cazuri ce dovedesc contrariul. Dar datele incluse în raport sugerează o relație clară între investiția per elev și rezultatele educației, în cazul țărilor care alocă puțini bani pentru școli.

OECD arată că, în criza economică ce afectează lumea ca urmare a epidemiei Covid-19, cheltuiala pentru educație va intra în competiție cu alte nevoi acute ale guvernelor. În acest context, organizația notează, în ultimul raport pe marginea PISA 2018, că sistemele educaționale ce beneficiază de cheltuieli mai mari sunt tind să fie cele din țări cu un PIB per capita mai ridicat. Cum se prezintă România, la acest capitol, pe baza datelor disponibile cu un an înaintea pandemiei?

O parte dintre elevii din Timisoara, care invata in containere, vor continua scoala online, dupa ce ISJ anuntase ca toti vor face cursuri de acasa. Motivul deciziei

Toti elevii care invata in constructiile modulare de la scolile din Timisoara vor trece in scenariul rosu de invatamant, dupa ce au fost descoperite probleme serioase la instalatia electrica, la una dintre scoli.

La Scoala Generala 13, intr-unul dintre containere s-a produs un scurt-circuit, iar preventiv, pana se vor face verificari peste tot, cursurile in toate containerele au fost suspendate.

De altfel, imediat dupa ce conducerea scolii a anuntat incidentul, Inspectoratul Scolar Timis a dispus ca orele de curs cu prezenta fizica sa fie suspendate in toate unitatile de invatamant in care containerele montate provin de la acelasi furnizor.

„Firele, cand intra in container, ar trebui sa intre intr-o priza de perete, un loc din care sa se distribuie catre zona de priza si intrerupator. E parte metalica foarte multa intr-un container. Ca urmare, firele nu erau izolate, intrau direct in intrerupator fara izolare. A avut loc un scurt-circuit, asa s-a constatat problema aceasta. Scoala a contactat serviciul specializat de la scoala si au chemat pe cineva de la Enel.

Am dispus ca unitatile de invatamant in care avem containere achizitionate de la o anumita companie sa nu fie utilizate pana nu se remediaza cateva chestiuni legate de securitatea functionarii, respectiv cele care sunt amplasate la Generala 13 si Generala 19. Eu am inaintat catre Primaria Timisoara, pentru a face verificari la toate containerele folosite de unitatile de invatament, pentru a nu pune in pericol viata elevilor si profesorilor.

Am spus ca este important, la toate unitatile de invatamant care au containere, sa se verifice instalatiile electrice. Se pare ca Primaria a anuntat unitatile de invamant, printr-o adresa scrisa, ca toate containerele sa fie inchise pentru verificari”, a spus Marin Popescu, inspector general al ISJ Timis.

88 de elevi din Timiș s-au oprit la opt clase. ”Trebuie să reabilităm învățământul profesional”

Conform Inspectoratului Școlar Județean Timiș, după 88 de elevi din Timiș nu au mai continuat învățământul, nici la liceu, școala profesională sau în sistemul dual, deoarece nu au finalizat Evaluarea Națională. Șeful IȘJ Timiș, Marin Popescu, spune că în județ trebuie să se pună mai mult accent pe învățământul profesional.

Popescu crede că inițiativa din Timiș pentru învățământul dual s-a oprit nejustificat. De ceea, se ajunge la elevi care spun stop formării profesionale după absolvirea gimnaziului. „Trebuie să reabilităm învățământul profesional, exista un debut bun în 2011-2012, când am înființat învățământul dual cu sprijinul companiilor din Timiș și nu am mai avut un teren pozitiv pentru a crea o masă critică. Avem peste 80 de elevi care au terminat clasa a VIII-a și care nu au reușit să finalizeze Evaluarea Națională. Dar asta nu îi împiedică să facă învățământ profesional. Asta voi transmite primăriilor din județ, pentru a ne sprijini să ajungem în contact cu ei. În acest context epidemiologic nu trebuie să se deplaseze, dacă sunt de la sate. Trebuie să-i spriinim, să-i integrăm în sistemul educațional. Sunt 88 de cetățeni pe care nu trebuie să-i pierdem”, spune Popescu.

La Colegiul Tehnic ”Regele Ferdinand”, învățământul dual este de mare succes, mai ales că absolvenții se angajează la Continental. Marin Popescu ar vrea să vadă că și la Liceul Auto din Freidorf se întâmplă acest lucru. ”Unitățile profesionale și tehnice ar trebui să creeze acea unitate de clasă medie pentru companii. Eu mi-aș dori ca Liceul de Transporturi Auto să devină un liceul de elită în regiune. Transportul e un domeniu important, căutat. Infrastructura e foarte bună din perspectiva spațiului, au cantină, sală de mese, de sport, ateliere. Cred că vom găsi deschidere de la primărie și operatorii ecconomici”, a mai spus Popescu.

Guvernul a crescut subvenția pentru studenți

Ministrul educației și cercetării, Monica Anisie, a decis creșterea subvenției pentru cămine-cantine cu 10%, în contextul pandemiei de coronavirus.
”Această măsură vine în sprijinul studenților, în contextul actual al situației epidemiologice, pentru a se putea implementa și asigura măsurile de distanțare fizică în spațiile de cazare existente și în spațiile de servire a mesei”, explică Ministerul într-un comunicat de presă.
Potrivit Ministerului Educației, sumele atribuite fiecărei universități în anul universitar 2020-2021 pentru subvenționarea cheltuielilor pentru cămine – cantine se alocă proporțional cu numărul de unități de subvenție (studenți echivalenți unitari), în baza unei metodologii propuse de către Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior.
De această subvenție beneficiază și studenții care încheie, conform legislației în vigoare, contracte de închiriere.
Guvernul României a decis alocarea din fonduri europene a sumei de 10 milioane de euro pentru universități, în vederea achiziției de dezinfectanți, echipamente sanitare de protecție, inclusiv pentru zona de cămine-cantine, subliniază comunicatul Ministerului.

Studenţii din Franţa, o categorie afectată în multiple feluri de epidemie

În Franţa, potrivit unei anchete publice, o treime dintre focarele de infecţie cu Covid 19 se află în sfera educaţiei. Iar în cadrul acestui domeniu cele mai multe contaminări vin din zona universitară. Noul an şcolar a început sub semnul multor nelinişti şi nemulţumiri.

Pînă nu de mult cifrele indicau faptul că în intreprinderi se răspîndea cu cea mai mare viteză virusul. Acum însă el este mai virulent în şcoli şi mai ales în universităţi. Tranşa de vîrstă 18-29 de ani, în care se încadrează studenţii, este cea mai afectată, nu doar din cauza cursurilor ci şi a vieţii sociale şi festive a studenţilor, se arată într-un articol din Le Figaro.

Iată-i deci pe studenţi penalizaţi de două ori: în primul rînd din cauza riscurilor în ce priveşte sănătatea lor, iar în al doilea rînd datorită faptului că a scăzut calitatea procesului de învăţămînt. Observatorii fenomenului denunţă atît situaţia din amfiteatrele mult prea aglomerate, cît şi din instituţiile de învăţămînt care au decis să furnizeze cursuri numai online, sau în special online.

Asociaţii de părinţi au decis chiar să ceară rambursarea sumelor plătite pentru copiii lor care urmează cursuri online. Le Figaro citează o mamă care spune: „Mi se pare cam scump să plătesc 11 000 de euro pe an pentru universitatea copilului meu şi să-l văd toată ziua acasă în faţa ordinatorului”.

O minune tehnologică şi ştiinţifică, sub atac continuu la o zvârlitură de băţ de Bucureşti: ELI-NP

Am călcat în premieră la Măgurele să văd şi eu minunea tehnologică şi realizarea ştiinţifică europeană cu cele trei culori româneşti adânc împlântate în realitatea de pe teren de lângă Institutul de Fizică Atomică Horia Hulubei, respectiv proiectul ELI NP.


Îl ştiam din hârtii, am avut posibilitatea să-l vizitez la începuturi, am avut invitaţii repetate, dar mi-a făcut plăcere să fac un tur privilegiat cu principalii artizani şi cunoscători ai proiectului, Acad. Nicolae Zamfir şi Ionel Andrei, directorul de calitate şi supraveghere. Şi, cu ochiul meu de profesor de matematică ratat convertit în specialist în securitate, am reuşit să mă bucur de minunea din miezul României capabilă să ne aşeze pe harta cercetării ştiinţifice de vârf în laseri de mare putere şi cercetare nucleară. Inovaţii şi brevete la fiecare pas al construcţiei Mai întâi, întreaga facilitate este un adevărat OZN printre construcţiile imobiliare de provincie ale oraşului şi pare cu 5 generaţii peste ce a mai rămas din reactorul nuclear de cercetare dezafectat din apropiere. Un edificiu făcut cu toate nivelurile necesare – tehnologie, clădiri şi capabilităţi ştiinţifice şi personal de top. Aici, la Măgurele, o treime sunt români de-ai noştri de top, care fac ucenicia şi se califică sau nu să intre în prim planul activităţilor din zonele sensibile ale experimentelor unice în lume, o altă treime sunt români repatriaţi, cu cele mai diverse şi performante poziţii – pilot de avioane, constructor de aeronave, fizicieni şi operatori de reactoare nucleare – peste tot în lume, iar altă treime sunt străini angajaţi direct în proiect sau parte a instituţiilor partenere care instalează diferitele componente. Un turn Babel care vorbeşte română, engleză şi franceză, cu engleza lingua franca chiar şi pentru francezii de la Thales care instalează laserele.

ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională