Revista presei

9 martie 2020

UVT, împreună cu 600 de voluntari, vrea să planteze 10.000 de puieți forestieri, la Cralovăț în Timiș

Universitatea de Vest din Timișoara, în calitate de partener local al demersului național de împădurire pe bază de voluntariat „Plantăm fapte bune în România”, îndeamnă cadrele didactice, personalul administrativ și studenții să participați la acțiunea de plantare, organizată în data de 21 martie 2020, de Ziua Internațională a Pădurii, la Cralovăț, județul Timiș.

Se vor planta 10.000 de puieți forestieri (cer, frasin și paltin), cu ajutorul a 600 de voluntari, într-un interval de 2-3 ore.

”Pentru cei care doriți să vă alăturați acestei inițiative și să începeți primăvara cu o faptă bună și mișcare în aer liber, vă rugăm să vă înscrieți, până la data de 11 martie (miercuri), ora 14:00, AICI , îndeamnă UVT.

Reprezentantul special al UNHCR în România, Nisreen Rubaian, vorbește despre exemplul dat de UVT

„Până acum nu am primit niciun raport privind vreo trecere a frontierei României, ca rezultat al situaţiei de la graniţele Greciei şi Bulgariei cu Turcia”, spune Reprezentantul special al UNHCR în România, Nisreen Rubaian, într-un interviu pentru Digi24.

Cerem statelor să respecte drepturile refugiaţilor pe teritoriile lor, dar de asemenea, cerem refugiaţilor să respecte regulile, regulamentele şi cultura ţării în care ajung să trăiască. Am văzut multe exemple bune ale oamenilor care au ajuns să trăiască într-o anumită ţară, inclusiv în România. Chiar am avut recent, în colaborare cu Universitatea de Vest din Timişoara, o bursă pentru o tânără afgană foarte ambiţioasă. Unul dintre lucrurile pe care ea le-a spus este că abia aşteaptă să termine şcoala, să devină cetăţean român, să-şi plătească impozitele şi să devină o persoană care contribuie la noua ei ţară, care este România. La acest gen de exemple trebuie să ne uităm, pentru că aceştia sunt refugiaţii, cei care au un rol important în societăţile în care respectă regulile, devin parte din aceste societăţi.

În schimb, ei ar trebui trataţi ca parte din societate şi pe asta insistăm noi, pe dublul sens. Refugiaţii care vor să se simtă ca parte dintr-o societate care le acordă o a doua şansă, o nouă casă. Apelăm la fiecare comunitate să primească refugiaţi printre membrii ei, pentru că ei au nevoie de aşa ceva. Oricine nu respectă regulile, indiferent că este refugiat sau cetăţean al ţării, trebuie să suporte consecinţele legale ale acelei ţări. Deci, nu putem spune că din cauză că sunt refugiaţi, vor fi infractori. Nu, sunt refugiaţi pentru că au nevoie de protecţie. Dacă oricine, inclusiv un refugiat, comite vreun act împotriva oricărui stat, trebuie pedepsit de legea din acea ţară, fără niciun fel de diferenţă.

Revoluția subtilă: Cum a influențat Simona Halep publicul feminin românesc

„Pentru mine, nu e vorba doar despre tenis, îmi place mult să îi urmăresc Simonei și declarațiile. Perseverență, rezistența, a avea încredere în tine, perioade de îndoială, a continuă, a te îmbunătăți în fiecare zi ca profesionist și ca persoană.” (Ioana)

„E fantastic cum o mână de om a reușit atât de mult. O admir și pentru că e atât de sinceră cu ea și cu cei din jurul ei. Că privește în ochi adversara indiferent de rezultat. Nimic fals la ea.” (Moni)

„Faptul că s-a pus pe tavă de fiecare dată atât de sincer, faptul că pe lângă tenis a mai învățat și alte lucruri, că a lăsat lumea s-o vădă crescând e teribil de mișto, de inspirațional. Tenisul a fost mediul în care a putut să strălucească. M-a făcut să vreau să merg la tenis (încă nu s-a întâmplat), m-a făcut să caut mai mult poveștile și mai puțin performanțele.” (Anca S)

„Mi-a arătat că nimic nu-i imposibil – după episodul Wimbledon. Este important uneori să avem astfel de exemple care să ne facă să credem că prin muncă și ambiție putem ajunge departe.” (Diana)

Ministrul Educaţiei: Nu am luat în calcul suspendarea sau închiderea unităţilor de învăţământ sau a universităţilor

Ministrul Educaţiei Naţionale, Monica Anisie, afirmă că autorităţile nu au luat în calcul, până în prezent, ideea închiderii unităţilor şcolare şi a celor de învăţământ superior şi face un apel la autorităţile locale să doteze şcolile cu săpun şi dezinfectant.

„Nu am luat în calcul suspendarea sau închiderea unităţilor de învăţământ sau a universităţilor pentru că în afara cazurilor de la Timişoara nu avem niciun alt caz confirmat” a declarat Monica Anisie duminică, într-o intervenţie telefonică la Digi 24. Aceasta a precizat că trei elevi din Timiş şi un elev din Hunedoara au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu COVID-19.  În ceea ce priveşte modul în care ar urma să fie recuperate cursurile care au fost suspendate, ministrul Educaţiei Naţionale a precizat că va avea discuţii cu specialiştii din Ministerul Educaţiei dar şi cu reprezentanţii unor ONG-uri pentru a stabili modul în care elevii ar urma să recupereze .  „Dacă vom avea foarte multe cazuri, o să găsim o soluţie de realizare şi a cursurilor în sistem online, dar la momentul acesta nu avem decât patru cazuri confirmate – 3 elevi din Timiş şi unu din Hunedoara. Sunt convinsă că lucrurile se vor stabiliza la Timiş având în vedere că unitatea de învăţământ a fost închisă şi sper că se vor relua cursurile în curând” a mai spus Monica Anisie.

Funeriu: O reformă în cercetare se face cu etică sporită, bani și funcții pentru cei buni

Daniel Funeriu, ministrul în mandatul căruia a trecut Legea Educației din 2011, a vorbit, într-un interviu pentru Reporter Global, despre evoluția lentă a Cercetării din România, deseori împiedicată de corupție. Cele mai mari probleme au fost la finanțare, unde, la fel ca în alte sectoare, a avut acces mai întâi clientela de partid. Cu toate acestea, România a reușit să pună bazele unui proiect de cercetare deosebit, Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) de la Măgurele, dar și acesta a întâmpinat dificultăți de-a lungul dezvoltării sale.

Discuția trebuie pornită de la cele două caracteristici care diferențiază cercetarea de restul domeniilor: excelența și originalitatea sunt condiții minimale, dar ele nu garantează succesul. Cercetarea trebuie făcută de cei mai deștepți oameni care trebuie să fie originali în fiecare zi a vieții lor. Cercetarea nu e făcută pentru oricine. E nevoie de trei ingrediente pentru a avea o cercetare de top:

1) finanțare în volum mare și, concomitent, meritocratică;

2) un cadru de lucru propice, adică mulți cercetători buni la un loc, deci promovări pe bază de valoare;

3) un cadru de viață dinamic și atractiv.

Nu degeaba punctele focale ale cercetării mondiale sunt în locuri superbe, gen California, Tokyo, Zürich, Boston.

Măsuri stabilite pentru prevenirea răspândirii Coronavirusului (COVID-19) în UVT

În contextul actual al declanșării epidemiei cu Coronavirus (CODVID-19) la nivel internațional, pentru perioada următoare Universitatea de Vest din Timișoara adoptăurmătoarele măsuri de prevenire a răspândirii acestuia:

Toate persoanele (studenți/cadre didactice/personal administrativ al UVT) care au venit sau revenit din nordul Italiei, din China Continentală sau alte regiuni unde este carantină pentru Coronavirus, trebuie să declare acest lucru în mod obligatoriu[1] prin completarea formularului disponibil pe website-ul masuripreventie.uvt.ro, în care consemnează zona din care provin sau în care au călătorit, perioada călătoriei şi dacă prezintă semne de boală respiratorie acută.

Precizăm faptul că dacă există persoane care au călătorit în ultimele 14 zile în următoarele localități din regiunile Lombardia și Veneto: Vo Euganeo, Codogno, Castiglione d’Adda, Casarpusterlengo, Fombio, Maleo, Somaglia, Bertonico, Terranova dei Passerini, Castelgerundo și San Fiorano, precum și în localitatea Cumiana din regiunea Piemonte, acestea se vor adresa DSPJ Timis și vor fi carantinate obligatoriu pentru o perioadă de 14 zile, fiind monitorizate zilnic prin personalul DSPJ Timiș, în centrele de carantină identificate în județul nostru.

 

Ce este INFODEMIA? Despre „epidemia reprezentărilor” într-un interviu cu Radu Umbreș, doctor în antropologie socială la University College London și lector la SNSPA

Termenul de “infodemie” e nou, dar conceptul nu e nou deloc. Dan Sperber a lansat această idee acum 34 de ani. La el se numea “epidemia reprezentărilor”.

El spunea că toată cultura trebuie studiată cum studiem epidemiile, viruși care sunt în mintea noastră și care circulă între mințile noastre. Și orice fel de chestie culturală are o viață, ca o epidemie.

Unele chestii apar, infectează câțiva oameni și dispar. Altele, tot globul. Unele rezistă câteva zile, altele rezistă ani.

Infodemia, această idee de “epidemie a ideilor”, e destul de veche în antropologie și în evoluție culturală, dar știm cum se întâmplă lucrurile. 

– Ce idei se prind și ce idei nu se prind? 

– Să continuăm comparația metaforică cu virușii. În cazul lor, ai doi factori cauzali: gazda și interacțiunea între indivizi. Un virus poate să infecteze o gazdă cu un sistem imunitar deficitar sau cu o fiziologie care permite infecția cu acel virus. Sunt viruși pe care sistemul nostru imunitar îi combate repede și dispar, și viruși pentru care nu avem soluție imunitară. 

 

DIASPORA - Mâncarea, un liant în comunitate. O româncă din Germania organizează mese comunitare și experiențe culinare care aduc oameni din diferite culturi împreună la aceeași masă.

Viviana Blihoghe a fost genul ăla de student care și-a dorit să lucreze în diplomație, așa că a bifat orice proces părea s-o aducă mai aproape: o facultate de Relații Internaționale și Studii Europene, un masterat pe Analiza și Soluționarea Conflictelor, un internship la Institutul de Diplomație Culturală în Berlin. A vizitat Bosnia și Herzegovina în excursii de studiu, a mâncat Balcanii pe pâine și a locuit în Slovenia un an cu bursă Erasmus, dar s-a întors unde a simțit că-i loc de mai multe oportunități – Berlin.

După ce a înființat un ONG pe facilitare educațională care nu prea a funcționat, s-a angajat colector de credite la o Instituție Financiară Non-Bancară. Părea departe de visul din facultate și îi era greu să înainteze în orice direcție. După multe conversații cu vocile din capul ei care îi spuneau să se potolească cu experimentele, și-a creat un blog culinar care a ajutat-o să facă tot ce n-a reușit diplomația: să strângă oameni din diverse culturi în jurul aceleiași mese.

Blogul culinar nu a venit de nicăieri. Am gătit de mică, I was at my happiest gătind pentru mine sau pentru prieteni. De la rețete simple, food reviews și food travels, am început să învăț cam tot ce se putea: tehnici noi, rețete mai puțin cunoscute, cum să folosesc un DSLR și să fotografiez, cum să fac un website. Deși non-sustenabil din punct de vedere financiar, blogul a devenit obiectivul meu principal. Mi-a dat un scop.

La trei luni de la încetarea jobului la IFN, am prins un proiect ca facilitator social pentru comunitatea romă din Eberswalde, un orășel de lângă Berlin. Era și nu era un job legat de ceea ce studiasem, așa că l-am luat ca pe o provocare. Practic, aveau nevoie de un vorbitor de limba română care să identifice și să asculte comunitatea romă, să transmită informația din punctul A în punctul B în vederea rezolvării obstacolelor pe care le-ar putea întâmpina. 

Am realizat că cea mai rapidă și eficientă metodă de a aduna pe toată lumea e în jurul mesei, la făcut o sarma, o zacuscă sau gogoși. Ne adunam și petreceam câteva ore împreună, vorbind și gătind. Faptul că aveam blogul culinar de un an și fusesem publicată în Cărticica Practică în iulie 2018 (acum revista Practic), mi-a dat „autoritatea” de a organiza cât mai multe workshopuri cu mâncare – fie că făceam gem și zacuscă doar pentru noi, fie că sărbătoream împreună Eid (sărbătoarea musulmană de la terminarea Ramadanului) cu gogoși sau găteam sarmale pentru Noaptea Tinerilor.

 

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională