Revista presei

21 ianuarie 2020

TIMIȘOARA - Producătorul britanic de procesoare grafice Imagination Technologies, furnizor pentru Apple, a deschis un centru de design

Situat în Timișoara, noul centru este condus de Horea Pop și va avea o echipă inițială de aproximativ 20 de ingineri IT. Compania și-a fixat “ținte agresive” în vederea creșterii numărului de angajați în următorii ani. Subsidiara din România se va concentra inițial pe proiectarea de software și activități de testare, planurile pentru viitor incluzând extinderea activităților în domenii precum arhitectura sistemului și design.

Fondată în 1995, Imagination Technologies are aproximativ 900 de angajați și operează o rețea de 16 centre de design la nivel global, în Europa și regiunea Asia-Pacific. Compania este specializată în procesoare grafice pentru mobil și furnizează soluții software și de cloud computing pentru companiile din tehnologie, gigantul american Apple fiind unul dintre principalii săi clienți. Dependența de parteneriatul cu Apple a cauzat probleme mari companiei britanice în urmă cu doi ani, când producătorul iPhone a anunțat că ar putea renunța să îi mai folosească tehnologiile. Capitalizarea Imagination s-a redus cu 70% într-o singură zi urmare a anunțului, iar compania a fost nevoită să își caute un cumpărător. Apple plătește Imagination taxe de licență și redevențe pentru procesoarele grafice utilizate la iPhone, iPad și Apple Watch. Cele două companii au încheiat un contract multianual în 2014, care a fost înlocuit cu un nou acord la începutul acestui an. Imagination este deținută de fondul de private equity Canyon Bridge.

PAȚA MUNCII - Volatilitate în creștere: Schimbarea locului de muncă, în topul priorităților pentru 6 din 10 români în 2020

Șase din zece angajați spun că schimbarea locului de muncă este printre primele trei cele mai importante priorități pentru acest an. Comparativ, la începutul anului trecut, doar 4 din 10 angajați români se declarau nemulțumiți de situația lor profesională și luau în calcul găsirea unui nou job. Astfel, schimbarea jobului, familia şi sănătatea sunt principalele priorități ale angajaților români în acest an.

Un salariu mai mare și mai mult timp liber sunt principalele motive pentru care schimbarea jobului este printre priorități pentru majoritatea angajaților în 2020, mai ales că, din punct de vedere salarial, 2019 nu a fost prea productiv pentru o bună parte dintre ei. Salariul a stagnat sau chiar a scăzut pentru peste 40% dintre angajați, arată un sondaj realizat de BestJobs la finele anului trecut.

Un alt motiv invocat de 42% dintre respondenți este că vor să schimbe angajatorul, mediul de lucru sau echipa. Totodată, aproape 4 din 10 consideră că nu au suficiente oportunități de dezvoltare personală, iar 3 din 10 au intrat în noul an fără a se simți motivați la actualul loc de muncă.

Un sfert dintre respondenți se mai plâng de faptul că lucrează într-o companie în care le este dificil să avanseze, iar 13,4% afirmă că nu le mai place ceea ce fac.

Peste o treime dintre respondenți analizează opțiunea de a-și schimba complet domeniul de activitate, 14% au în vedere să își caute un job în afara țării, iar alți 17% sunt indeciși, însă nu exclud această opțiune.

SuperTeach: cum să schimbi mentalitatea profesorilor din România

Șansele să fi auzit de SuperTeach sunt mai mari dacă ești profesor sau învățător, însă a face parte din sistemul de învățământ românesc nu reprezintă încă o garanție că vei afla automat de acest proiect, fiind o inițiativă non-guvernamentală promovată în special pe rețelele sociale și din vorbă în vorbă, în niciun caz de stat. 

Totul a pornit de la o întâlnire anuală a organizației Romanian Business Leaders în care doi oameni de afaceri, Dragoș Anastasiu (CEO Eurolines) și Felix Tătaru (CEO GMP Advertising), au propus un proiect de investiție în educație. Dezbaterile cu cei prezenți și consultările cu experți au condus, la final, spre încă un fondator: Alexandru Ghiță (CEO Educativa)  și spre o singură concluzie: pentru a ajunge la copii, principalul obiectiv ar trebui să fie schimbarea de mentalități în rândul profesorilor români.   

Au căutat mai departe un instrument de formare a cadrelor didactice, iar acela a fost pasul în care proiectului i s-a alăturat Institutul Dezvoltării Personale (IDP), condus de Cristina Gheorghe. IDP susținea deja cursuri de mentalitate deschisă pentru antreprenori și companii, folosind modelul internațional creat de Institutul american Arbinger, unul din liderii mondiali în schimbarea mentalității. 

Aveau însă nevoie ca acel model să fie adaptat pentru învățământ, motiv pentru care, împreună cu Arbinger, au adus în România un program mai complex, implementat în școlile publice din Statele Unite începând de acum 15 ani (timp în care americanii au mai dezvoltat și manuale și instrumente specifice pentru profesori). 

În final, nu le mai rămânea decât să ajungă cumva și la urechile profesorilor, iar prima idee care le-a venit a fost o conferință cu vorbitori motivaționali și prezentări susținute de traineri autorizați pentru tehnici de trecere la o mentalitate deschisă. Pentru asta, profesorii trebuiau să se înscrie și să achite o taxă de 50 de lei. 

„La prima conferință din 2018 au venit 200 de persoane. Am zis să mai facem una și la cea de-a doua au venit 300, iar cererea creștea. Am crescut până am ajuns la zece conferințe pe an în toată țara – cinci în prima parte a anului și cinci în perioada de toamnă spre iarnă

Monica Axân, Community Manager al IDP.

Netflixmania în educația academică, un pericol pentru lecturile universitare?

Este un moment de schimbare pentru universități, este spațiul în care se duce o luptă pentru a ține pasul cu creșterea numărului de studenți și pătrunderea tot mai mare a tehnologiei în sălile de cursuri. În multe instituții, predarea este înregistrată printr-un sistem numit Panopto (sau ReCap) și apoi cursurile devin stocate în medii digitale de învățare precum Blackboard, deci este accesibilă în mod permanent. Potrivit cifrelor proprii ale Panopto, peste 1.000 de instituții din întreaga lume o folosesc pentru a înregistra mai mult de 100 de ore de video în fiecare lună. Vechea idee a „înțelepciunii de pe scena sălilor de curs”, care a pătruns în învățământul superior de mii de ani, dispare încetul cu încetul. Și unii oameni sunt îngrijorați.

Între 70 și 80 % dintre universitățile britanice au acum tehnologie de înregistrare a prelegerilor în sălile lor. „Pe măsură ce videoclipul a devenit un lucru obișnuit în educație, universitarii îl folosesc ca pe orice altă tehnologie: experimentează cu ea, învață la ce e de utilizat și găsesc propriile aplicații pentru asta în clasă”, spune Peter Ingle, director general pentru Panopto în Europa, Orientul Mijlociu și Africa.

Profesorul Nordmann descrie schimbarea ca fiind similară cu modul în care prezentările PowerPoint au transformat prezentările. „Acum au devenit omniprezente”, se spune, iar aceasta este comparația la care ne uităm.”

Utilizarea internetului reduce abilitățile de studiu ale studenților

Cercetările efectuate la Universitatea Swansea și la Universitatea din Milano au demonstrat că studenții care folosesc excesiv tehnologia digitală sunt mai puțin motivați și sunt mai anxioși în examene. Acest efect a fost agravat de sentimentele crescute de singurătate pe care le-a stimulat utilizarea tehnologiei digitale.

La studiu au participat două sute optzeci și cinci de studenți fiind evaluați în privința utilizării tehnologiei digitale, a practicilor de învățare și motivației, a anxietății și sentimentului de singurătate. Studiul a descoperit o relație negativă între dependența de internet și motivația de a studia. Studenților care raportează mai multă dependență de internet, de asemenea, le vine mai greu să își organizeze învățarea în mod productiv și sunt mai anxioși cu privire la examene. De asemenea, studiul a constatat că dependența de internet este asociată cu singurătatea.

Profesorul Phil Reed de la Universitatea Swansea a declarat: „Aceste rezultate sugerează că studenții cu un nivel ridicat de dependență de internet se pot afla în situația de a risca o stare de  motivație mai mică pentru studiu care, prin urmare, poate conduce la performanțele reale mai scăzute în examinare, o temere pe care aceștia o prezintă.”

Cercetător român de top trimis la plimbare de instituţiile româneşti, acceptat de japonezi, americani şi mexicani – interviu cu Vlad Manea

Vlad Manea este în prezent membru al Academiei Mexicane de Ştiinţe, cercetător senior în cadrul UNAM, fost cercetător postdoctoral la Caltech, fost membru al Consiliului Naţional de Etică din România, are peste 2.000 de citări, iar din toamnă va începe un stagiu de cercetare de un an la Kobe University din Japonia care se va adăuga la cei 20 de ani petrecuţi deja în sistemele de cercetare ale altor ţări.

Am discutat cu Vlad despre: Cum reuşeşte Mexicul să aibă o universitate în plutonul fruntaş de 100 cele mai bune universităţi din lume în timp ce România se zbate să stea în top 1.000 cu ale sale universităţi. Cursurile învechite („la nivelul anilor ‘65”) care încă se predau la universităţile româneşti. Consangvinizarea academică din România şi cum sistemul de cercetare românesc este practic sugrumat de sistemul PCR (Pile, Cumetrii, Relaţii). Piedicile pe care sistemul românesc le pune în calea repatrierii cercetătorilor şi paşii de urmat pentru atragerea resursei umane înalt calificate în România. Uşile închise în nas în repetatele încercări de a se repatria „pentru că aparent, cei care sunt plecaţi în străinătate trebuie să plătească pentru îndrăzneala de a dori repatrierea […]” Ce ar trebui să includă un program naţional de repatriere a cercetătorilor din diaspora. Disfuncţionalitatea procesului de evaluare a proiectelor de cercetare din România. Premiile Academiei Române, Vlad ambiţionându-ne să găsim timp pentru a ridica preşul şi de pe acestea.

Ne-a mai spus Vlad: „Probabil, toţi cei care am îndrăznit să plecăm şi să căutăm locuri dispuse să investească în cercetare, învăţământ, sănătate, toţi cei care vorbim şi alte limbi străine suntem duşmanii poporului, suntem “ăia” Toată energia pe care am investit-o de aproape 20 de ani în alte ţări (care mi-au recunoscut meritele), atât eu cât şi alţi cercetători mai tineri sau mai puţini tineri, am fi investit-o în România cu mare drag şi cu aceeaşi seriozitate, dar am fost mereu trataţi ca un pericol şi ignoraţi de către falşii patrioţi rămăşi să paraziteze sistemul universitar şi de cercetare românesc.”

 

Concursul „Teza mea de doctorat în 180 de secunde”

Este al patrulea an în care Institutul Francez din România şi Agenția Universitară a Francofoniei în Europa Centrală şi Orientală organizează concursul « Teza mea de doctorat în 180 secunde ». Competiţia permite doctoranzilor şi tinerilor doctori în ştiinţe să-şi prezinte subiectele de cercetare în termeni accesibili, în limba franceză, unui public divers şi neiniţiat, în doar trei minute.

Fiecare candidat are la dispoziție 180 de secunde și un singur diapozitiv pentru a prezenta audienței rezultatele cercetării sale doctorale într-o manieră clară, ludică și convingătoare.

Înscrierile la concurs se fac până la data de 1 martie 2020, completând formularul de aici:
https://formulaires.auf.org/europe-centrale-et-orientale/ma-these-en-180-secondes-mt180-edition-2020-roumanie/

Finala națională va fi organizată la București, în data de 6 mai 2020, iar laureatul/laureata finalei naționale va reprezenta România la finala internațională de la Paris, ce va avea loc în octombrie 2020.

Juriul va acorda trei premii și publicul va avea, de asemenea, șansa să-și aleagă candidatul preferat.

PORTRET ONLINE - La poveşti cu Mircea Ivan, profesor la Indiana University School of Medicine, SUA şi prim-autor al articolului din Science care a stat la baza acordării Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2019

Mircea Ivan este românul care s-a apropiat cel mai mult de Nobel, după George E. Palade, laureat în 1974, ambii lucrând însă în laboratoare din SUA.

Am discutat despre:

  • „Furtuna perfectă”, aducătoare de premiu Nobel.
  • Cum ar putea România să atragă înapoi oameni ca el, adică resursă umană înalt calificată.
  • Bugetul cercetării, care ar trebui administrat independent de factorul politic, de Academia Româna, Consiliul Naţional al Rectorilor, Consiliul Naţional al Directorilor Generali de INCDuri etc.
  • Condiţia de a fi petrecut minim un an în sistemele vestice de cercetare înainte de a obţine un post pe perioadă nedeterminată în România. 
  • Ce face un aproape „Nobelist” în timpul liber.

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională